Tratamentul fără interferon modifică profitul în industria farma

Piața medicamentelor a crescut în primul trimestru, însă producătorii spun că există riscul ca în următorii trei ani să dispară de pe piața intenă medicamentele produse în România.

 

Cel mai recent studiu Pharma & Hospital Report, realizat de Cegedim, indică faptul că la finele primului trimestru al acestui an, valoarea totală a medicamentelor eliberate către pacienții din România s-a ridicat la aproape 3,8 miliarde lei. Aceasta reprezintă o creştere cu 17,3% față de perioada similară a anului precedent.

Cantitativ vorbind, volumul total al medicamentelor eliberate pacienților s-a ridicat la 154,2 milioane de cutii, în creștere cu 6,6% față de trimestrul I din 2017, creștere susținută atât de canalul de retail 6,6 %, cât și de spital, care a înregistrat un avans de 7,2%.

Studiul Cegedim mai arată că, în perioada aprilie 2017 – martie 2018, volumul total al pieţei a fost de 588,2 milioane de cutii, în creştere cu 6,3% faţă de aprilie 2016 – martie 2017. Totodată, volumul medicamentelor pe bază de rețetă (Rx) din farmacii s-a ridicat la 364 de milioane de cutii (+5,6% față de aprilie 2016 – martie 2017), cel al medicamentelor fără prescripție (OTC) la 195,8 milioane de cutii (+8,1%), iar volumul medicamentelor din spital la 28,5 milioane de cutii (+3,3%).

Pe grupe terapeutice, în ultimul an s-au înregistrat creșteri peste media pieței în cazul medicamentelor destinate sistemului digestiv și metabolism (9,2%), sistemului nervos (7,7%) și al celor destinate sistemului respirator (7,3%). Sub media pieței au fost medicamentele anti-infecțioase sistemice, care au scăzut în volum cu 0,3%, cele antineoplazice și imunomodulatoare care au crescut cu 2,9%, cele din sistemul musculo-scheletic (4,1%) și cele pentru sistemul cardiovascular (6,0%).

 

În ceea ce priverște valoarea vânzărilor în ultimul an, studiul consemnează creșteri peste media pieței în cazul medicamentelor destinate sistemului digestiv și metabolism (17,4%) și în cazul celor destinate sistemului musculo-scheletic (13,8%). Sub media pieței s-au situat medicamentele pentru sistemul nervos central (6,4%), antineoplazice și imunomodulatoare (10,7%), anti-infecțioase sistemice (11,0%) și cele destinate sistemului respirator (11,4%). Medicamentele pentru sistemul cardiovascular, reprezentând peste un sfert din volumul pieței totale au crescut cu 9,7%.

Pe criteriul volumului de vânzări din ultimele 12 luni, pe primele trei locuri în Top 10 companii famaceutice se claseaza Sanofi (inclusiv Zentiva) cu 65,5 milioane de unități, urmată de Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu vânzări de 51,8 milioane de unități și Servier (inclusiv Egis) cu 34,6 milioane de unități. Acestea sunt urmate de Krka (33,0 mil. unități), Antibiotice (31,6 mil. unități), GlaxoSmithKline (26,8 mil. unități), Alvogen (inclusiv Labormed) cu 25,6 mil. unități, Novartis (inclusiv Sandoz) cu 23,5 mil. unități, Gedeon Richter (21,2 mil. unități) și Biofarm (19,9 mil. unități).

 

 

Topul primelor trei corporații din punct de vedere al valorii pentru ultimul an se modifică, pe primul loc fiind Abbvie cu 1.278,5 milioane de lei, urmată de Sanofi (inclusiv Zentiva) cu 1.011,9 milioane de lei și de Servier (inclusiv Egis) cu 650,7 milioane de lei. Ascensiunea corporației Abbvie se datorează în mare parte creșterii produselor utilizate în tratamentul fără interferon al hepatitei C. Topul primelor 10 companii este completat de Novartis (inclusiv Sandoz) cu 641,6 milioane de lei, Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu 616,8 milioane de lei, GlaxoSmithKline (597,9 mil. lei), Pfizer (589,3 mil. lei), AstraZeneca (476,8 mil. lei), Bristol Myers Squibb (446,4 mil. lei) și Hoffmann La Roche (433,3 mil. lei).

În ciuda creșterii valorii pieței de medicamente, Patronatul Producatorilor Industriali de Medicamente din Romania (PRIMER) precizează că producția de medicamente autohtone este într-un declin fără precedent, existând riscul ca în trei ani să dispară de pe piață medicamentele produse în România. „În condiţiile în care piaţa farmaceutică creşte în trimestrul unu din 2018 cu 17%, avansul pentru medicamentele fabricate în ţară este de doar 2%. Solicităm din nou coaliţiei de guvernare PSD-ALDE să intervină în reglementarea acestui domeniu pentru că altfel, în 3 ani, România rămâne fără medicamente din producţie internă”, se arată într-un comunicat al organizației.

 

Dragos Damian

Totodată, reprezentanții PRIMER susțin că această creştere de 17% a pietei farmaceutice nu este resimţită de fabricanţii din ţară, care sunt obligaţi să plătescă sume foarte mari, în loc să investească pentru a asigura nevoile de medicamente uzuale pentru pacienţii români.

„Fabricile din România supravieţuiesc doar pentru că s-au orientat pe producţia în lohn, pe suplimente alimentare sau pe exporturi, pentru că medicamentele care fac obiectul taxei claw-back, folosite de peste opt milioane de pacienţi, sunt nerentabile şi ar trebui scoase din portofoliu. Stagnarea evoluţiei producătorilor de medicamente din România este efectul fiscalităţii paradoxale generate de taxa clawback, care s-a dublat în ultimii 2 ani obligând site-urile de fabricaţie din ţară să plătească bani pentru venituri realizate de alţi jucători din piaţa farmaceutică. Fără excluderea de la plata taxei claw-back a medicamentelor sub 25 lei, acestea vor trebui scoase din portofoliu, adâncind problemele create prin dispariţia în ultimii ani a peste 2.000 de medicamente ieftine. Altfel, peste 3 ani, vom continua să ne întrebăm de ce nu au pacienţii medicamente, de ce trebuie să aducem din import medicamente uzuale pe nevoi speciale şi de ce se închid fabricile din ţară”, a declarat Dragoș Damian, președintele PRIMER, citat în același document.

 


Adaugati un comentariu


 

*