Românii neasigurați la sănătate vor beneficia de mai multe servicii medicale oferite de stat

Președintele CNAS, Valeria Herdea, a anunțat că, de la 1 iulie, la pachetul de servicii medicale oferite pacienților neasigurați se adaugă servicii pentru depistarea unor afecţiuni grave. Ministrul Sănătății propune un buget separat pentru finanțarea acestora.   

 

Aproximativ 3 milioane de români sunt neasigurați la sănătate, cel mai mare procent de neasigurați din Uniunea Europeană fiind deținut de țara noastră. De-a lugul anilor, paleta de servicii medicale de bază, oferite persoanelor neasigurate, s-a extins, iar din 2023, acestea au acces gratuit la servicii de asistență medicală primară oferite de medicii de familie. De la 1 iulie 2024, odată cu intrarea în vigoare a noului Contract-cadru se introduc pachete de servicii pentru persoanele neasigurate, în scopul depistării unor afecţiuni grave (cancer, hepatită, HIV/SIDA la gravide), a anunţat preşedintele Casei Naţionale de Sănătate (CNAS), Valeria Herdea, într-o conferință de presă.

„Ca noutate, se preconizează ca medicii de familie să poată trimită persoanele neasigurate pentru investigaţii în caz de suspiciune de afecţiuni oncologice, hepatite B şi C şi virusul HIV la gravide, servicii care vor fi decontate de Casa Naţională de Sănătate”, a afirmat dr. Valeria Herdea, subliniind că depistarea și instituirea tratamentului precoce în cazul bolilor grave nu numai că salvează vieți, ci vor reduce și costurile pentru sănătate.

 

Se va pune accent pe prevenție

 

Președinta CNAS a mai spus, în cadrul conferinței de presă, că „tot în contractul-cadru, se prevede că se pot desfăşura activităţi de prevenţie, începând cu adolescenţii”, subliniind că în contextul în care mulţi adolescenţi se confruntă cu diferite adicții, educaţia pentru sănătate rămâne un deziderat prioritar.

„Avem nevoie să educăm noile generaţii astfel încât să ştie să se protejeze, să se adreseze serviciilor medicale şi să se adreseze medicului de familie, cel puţin o dată pe an, în luna în care este ziua lor de naştere. Comportamentele preventive pot rezolva foarte multe”, a explicat președintele CNAS, care a menționat că programele de sănătate curative sunt asigurate de CNAS, iar cele de prevenție, de Ministerul Sănătății.

În acest context, dr. Herdea a pledat pentru schimbarea stilului de viaţă şi adoptarea unor obiceiuri sănătoase de către fiecare român, amintind că „alimentaţia corectă şi mişcarea” sunt condiții esențiale pentru a preveni îmbolnăvirile, la orice vârstă.

 

„Ne-am dori o finanțare mai bună”

 

Referitor la finanțarea serviciilor medicale, președinta CNAS a recunoscut că este insuficientă, dar şi-a exprimat speranţa ca la finalul trimestrul III sau la începutul trimestrului IV, la rectificarea bugetară, să se rediscute și valorile de punct pentru serviciile medicale.

„Atât în asistenţa medicală primară, cât şi în ambulatoriul de specialitate se vor menţine valorile punctelor, astfel ca oamenii să poată avea predictibilitate şi sustenabilitatea activităţii lor, nu la valori nemaipomenite, dar măcar la nivelul în care să îşi poată desfăşura activitatea. Ne-am dori o finanţare mult mai bună, dar în condiţiile actuale credem că este un deziderat atins. Ca urmare a negocierilor, reuşim să stabilizăm situaţia în sistemul medical”, a declarat președintele CNAS.

Potrivit unui comunicat transmis transmis de CNAS pe 16 mai, valorile punctelor per capita şi pe serviciu din asistenţa medicală primară şi asistenţa medicală ambulatorie de specialitate vor fi menţinute şi după 30 iunie, așa cum s-a convenit cu Colegiului Medicilor din România: pentru asistenţa medicală primară, valoarea punctului per capita este 12 lei, iar pentru serviciul medical se decontează 8 lei, iar în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate valoarea punctului pe serviciu medical este de 4,5 lei. Se menţine și plafonul de 6.000 lei/lunar pentru asistenţa medicală stomatologică.

 

190 de localități fără medic de familie

 

Criza din ce în ce mai acută de medici de familie va crea însă dificultăți în implementarea noilor măsuri prevăzute în contractul cadru, iar președinta CNAS a admis că „nu putem spune că totul este rezolvat. La acest moment există 190 de localităţi fără medic de familie sau puncte de lucru ale medicilor de familie din alte localităţi. Mai sunt alte 1.043 de localităţi cu deficit de personal medical din punct de vedere al medicului de familie şi avem un necesar de 1.529 de medici de familie. Îmbătrânirea populaţiei medicale impune măsuri de retenţie a personalului medical, de îmbunătăţire a condiţiilor pe care noi le oferim acestui personal”.

Dr. Valeria Herdea a precizat că peste 2 milioane de români beneficiază de programele naţionale curative, prin cele 17 programe naționale derulate prin CNAS.

„Există 5,5 milioane de pensionari şi copii care au nevoie să aibă acces la îngrijire. Punem accent pe îngrijirea gravidei, copilului, nu în ultimul rând, pe vârsta extremă şi, în primul rând pe prevenţie, pentru fiecare segment de vârstă”, a arătat președinta CNAS, precizând că pe rolul instanțelor sunt 793 de procese intentate de pacienţi, pentru accesul la tratamente noi.

 

Finanțare distinctă pentru persoanele neasigurate

 

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, consideră însă că pentru asigurarea sustenabilății noilor decizii trebuie să existe o alocare bugetară distinctă de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FUNASS), prin care acum se asigură servicii medicale atât persoanelor asigurate cât și celor neasigurate, în contextul în care pachetele de servicii medicale oferite persoanelor neasigurate a dus la creșterea considerabilă a numărului pacienților care beneficiază de servicii de medicină de familie.

„Pentru pacienţi neasiguraţi trebuie să existe o alocare bugetară separată de Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, pentru că pacienţii neasiguraţi, fie că beneficiază de servicii minimale la medicul de familie, pentru că acolo este, de fapt, grosul, şi se vede că au crescut… Această măsură este de anul trecut implementată. Serviciile de medicină de familie pentru pacienţii neasiguraţi au crescut de la câteva zeci de mii la câteva sute de mii. Deci, o creştere mai mult de zece ori a numărului de beneficiari”, a afirmat ministrul Sănătății.

Potrivit CNAS, există aproximativ 16,5 milioane de asiguraţi şi 3 milioane de persoane neasigurate, din care doar 250.000 sunt înscrise la medicul de familie după 1 octombrie 2022.