Românii, printre cei mai mari consumatori de antibiotice din Uniunea Europeană
Un raport al Observatorului Român de Sănătate arată că, în multe cazuri, pacienții sau aparținătorii fac presiuni asupra medicilor sau farmaciștilor pentru prescrierea ori eliberarea de astfel de medicamente.
Rezistența la antibiotice s-a aflat, în ultimele zile, în prim-planul discuțiilor despre sănătate la nivelul Comisiei Europene. A fost prezentat cel mai nou raport la nivel european referitor la această problemă, devenită din ce în ce mai serioasă în ultimii ani. Toate sistemele medicale, atât din țările membre UE cât și cele din restul statelor lumii, se confruntă la acest moment cu problema rezistenței la antibiotice, iar într-un clasament european, România ocupă un loc fruntaș și la acest capitol.
Situația a fost evidențiată și într-un raport al Observatorului Român de Sănătate, făcut public în contextul discuțiilor de la nivel european pe această temă. Astfel, România se află pe un loc fruntaș la consumul de antibiotice, fapt ce favorizează dezvoltarea rezistenței bacteriilor la aceste medicamente, cu impact negativ asupra sănătății.
Țara noastră se află în Top 5 al celor mai mari consumatori de antibiotice din Uniunea Europeană, mulți dintr români consideraănd antibioticele un panaceu universal, benefic pentru orice boală.
Consumul ridicat de antibiotice a transformat, astfel, România într-una din țările europene cu cele mai mari rate de rezistență a bacteriilor la tratament. „Românii consumă extrem de multe antibiotice care favorizează și agravează apariția bacteriilor rezistente la tratament. Consumul excesiv de antibiotice duce la creșterea numărului bacteriilor rezistente la tratament, iar România este statul din UE cu cel mai mare procent de folosire a antibioticelor fără prescripție medicală”, se arată în raportul Observatorului Român se Sănătate.
În document se mai arată că nu puține sunt situațiile în care pacienții sau aparținătorii acestora fac presiuni asupra medicilor, pentru a le prescrie astfel de medicamente, sau asupra farmaciștilor, cerându-le să le elibereze antbiotice, chiar dacă nu au rețetă. Aceasta se datorează în primul rând faptului că mulți români sunt convinși că antibioticele scad febra și au efect în cazul răcelilor și infecțiilor respiratorii, ceea ce este total eronat, arată specialiștii.
Creșterea nejustificată a consumului de antibiotice este datorată și factorului comercial, raportul în cauză precizand că distribuitorii recurg deseori la metode de promovare „chestionabile” pentru atragerea clienților, fapt favorizat și de absența unor reglementări clare în acest sens.
„Reglementările legale în această privință sunt vagi și rar aplicate. La rândul lor, medicii și farmaciștii prescriu uneori inutil antibiotice, în contextul unei medicine defensive la baza căreia stă nu binele pacientului, ci evitarea cu orice preț a unei situații culpabile pentru cadrul medical. La aceasta contribuie și informarea insuficientă pe acest subiect, chiar în rândul personalului medical”, se mai arată în raport.
Totodată, reprezentanții Observatorului Român de Sănătate reamintesc faptul că înalți oficiali europeni, precum directorul Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, dr. Marc Sprenger, au atras atenția încă din 2014 că România se află „în zona roșie”, în ceea ce privește consumul de antibiotice și rezistența la tratament, iar soluțiile depind în mare măsură de voința politică.
Farm. Răzvan Prisada
As univ. dr. farm. Răzvan Prisada, președintele Colegiului Farmaciștilor din Buzău și vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor din România, spune că, din păcate, aceasta este realitatea, dar soluția constă într-un complex de factori asupra cărora ar trebui să se aplece guvernele din întreaga lume. „În primul rând este vorba despre educație, care ar trebui să înceapă de la cele mai fragede vârste. România nu este în afara a ceea ce era de așteptat din acest punct de vedere, dar cred că politicile la nivel european sunt justificate, pentru că în ultimii ani, rezistența la antibiotice a ajuns la cote alarmante și reprezintă o reală problemă de sănătate publică la nivel mondial. Dacă nu se iau năsuri ferme în acest sens, peste câțiva ani vom ajunge să nu mai avem cu ce trata infecțiile. Personal, am participat la o întâlnire cu reprezentanți ai Comisiei Europene, care au pus în discuție problema rezistenței la anitibiotice. Da, România are o problemă reală în această privință, dar există și țări care ne depășesc și există și state în care s-a trecut în cealaltă extremă, cum ar fi Marea Britanie, în care pacientul nu primește decât paracetamol sau aulin pentru a-și trata o infecție. Eu cred că este necesară o educație corectă, astfel încât populația să înțeleagă că antibioticul nu este panaceu universal”, a explicat farm. Răzvan Prisada, pentru SănătateaBuzoiană.ro.
Farmacistul buzoian spune că este necesară, de asemenea, o educație reală a profesioniștilor din sănătate. „Este necesar să fie permanent informați asupra efectelor antibioticelor, mai ales a celor cu spectru larg, care în alte părți ale lumii se folosesc doar în spitale, în timp ce la noi se folosesc frecvent pentru tratamente în ambulatoriu. În plus, este necesar să se acționeze în întregul lanț al utilizării antibioticelor, pentru că una dintre problemele majore este administrarea acestora în domeniul veterinar. Degeaba ne ferim noi de germeni și alte surse de infecție, facem mare caz când vorbim despre hormoni, dar cea mai mare problemă este tratarea excesivă a animalelor cu antibiotice. Chiar dacă nu am consumat niciodată antibiotice, consumând carnea, organismul uman este tratat, fara voie, cu anitbiotice. Iar cea mai mare problemă este la copii. De aceea este necesar să se acționeze concertat, in tot acest lanț”, a subliniat farm. Răzvan Prisada.
Și nu în ultimul rând, farmacistul buzoian spune că este de luat în seamă problema cercetării, care în domeniul antibioticelor este aproape inexistentă în ultimii 20 de ani. „Marii producători de medicamente s-au concentrat, în ultimul timp, pe medicamentele oncologice, din zona cardio și psihiatrie, care aduc profit de zeci de ori mai mare dacât antibioticele. De 10 ani nu s-a investit mai nimic în dezvoltarea și obținerea unor antibiotice cu adevărat noi, ci doar s-au revbrenduit cele existente, s-a mers pe aceeași clasă, astfel că aș-zisele produse noi nu conțin, în realitate, nimic în plus. Prețul celui mai scump antibiotic nu este nici a zecea parte din cel al unui produs oncologic, așa că este explicabil de ce nu se investește în cercetare în acesty domeniu. Din această cauză, rezolvarea acestei probleme stă în mâna guvernelor, pentru că este, într-adevăr, o problemă de sănătate publică”, a concluzionat vicepreședintele Colegiului Farmaciștilor din România.
