Perspective „înspăimântătoare”, pe fondul creșterii rezistenței la antibiotice
În condițiile în care bacteriile au dezvoltat deja rezistență și la antibioticele de primă linie, comisarul european pentru Sănătate întrevede un viitor sumbru, în care proceduri medicale de rutină vor pune viața în pericol.
Vytenis Andriukaitis
Problema rezistenței la antibiotice se află din nou pe agenda autorităților Uniunii Europene, cu ocazia celei de-a 10-a ediții a Zilei europene a informării despre antibiotice, care va fi marcată pe 18 noiembrie. În acest context, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a publicat azi cele mai recente date cu privire la rezistența la antibiotice pe teritoriul Uniunii Europene, însoțite de îndrumări legate de prevenirea și controlul enterobacteriilor rezistente la tratement. După cum reiese din raport, pe parcursul anului trecut, rezistența combinată la antibiotice din clase diferite a Escherichia coli și a bacteriilor din genul Acinetobacter a continuat să se intesifice, iar această situație constituie o mare preocupare, dat fiind faptul că pentru pacienții infectați cu aceste bacterii multirezistente există opțiuni de tratament foarte limitate.
Comisarul european pentru Sănătate, Vytenis Andriukaitis, s-a declarat foarte îngrijorat de această problemă, precizând că prevede un viitor sumbru pe fondul creșterii rezistentiei agenților patogeni chiar și la antibioticele de primă linie. „Avem în față un viitor înspăimântător în care intervenția chirurgicală de rutină, nașterea, pneumonia și chiar infecțiile dermatologice pot pune din nou viața în pericol. Pentru a ne păstra capacitatea de a trata în mod eficient infecțiile în cazul oamenilor și animalelor, avem nevoie de a depăși diferențele dintre statele membre UE astfel încât fiecare să devină cel mai important actor”, a declarat acesta.
În raportul ECDC se mai arată că, în ceea ce privește Escherichia coli, rezistența combinată, sub forma rezistenței la fluorochinolone, cefalosporine de generația a treia și aminoglicozide, a sporit semnificativ între anii 2013 și 2016. Mai mult, în 2016, un procent mare de izolați de specii de Acinetobacter, cu rezistență combinată la carbapaneme, aminoglicozide și fluorochinolone, au fost raportate în sudul și sud-estul Europei, dar și în țările baltice.
Cu toate acestea, se întrevede posibilitatea de a schimba tendințele, eforturile pe termen lung ducând, în ritm lent, la rezultate pozitive. În acest sens, ECDC indică faptul că, potrivit celor mai recente date ale sale, situația generală privind rezistența bacteriei Klebsiella pneumoniae pare să se fi stabilizat în Europa, chiar dacă acest lucru este posibil să nu se fi observat la nivel național, unele state asistând la o creștere a cazurilor de rezistență combinată.
„Chiar dacă începem să vedem unele progrese, trebuie să rămânem vigilenți și să lucrăm și mai intens pentru reducerea nivelurilor de rezistență la antibiotice. Există în continuare creșteri semnificative ale cazurilor de rezistență combinată pentru Escherichia coli și specii de Acinetobacter pe teritoriul Europei, iar această situație este deosebit de îngrijorătoare deoarece pentru pacienții infectați cu aceste bacterii multirezistente există opțiuni de tratament foarte limitate”, a declarat directorul ECDC, Andrea Ammon.
Conform declarațiilor acestuia, cazuri de rezistență la carbapaneme, o clasă importantă de antibiotice de ultimă linie, continuă să fie raportate cu preponderență de state care se confruntă cu niveluri ridicate de bacterii multirezistente. În aceste țări, opțiunile de tratament pentru pacienții infectați cu enterobacterii rezistente la carbapaneme sunt de multe ori limitate la terapii combinate și antibiotice mai vechi, precum colistina. Însă creșterea rezistenței la colistină reprezintă un semnal de alarmă că opțiunile devin din ce în ce mai limitate. Procentul de rezistență variază pe teritoriul Europei, fiind în general mai ridicat în sudul și sud-estul Europei în comparație cu nordul continentului.
Zsuzsanna Jakab, director regional pentru Europa în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, a declarat în același conterxt că rezistența la antimicrobiene continuă să se răspândească în regiunea europeană a OMS.
„Prevenirea și controlul în mod eficient a infecțiilor reprezintă una dintre ele mai puternice arme în vederea soluționării acestei amenințări la nivel mondial. În acest an, cu ocazia Săptămânii mondiale de informare despre antibiotice, OMS face apel la lucrătorii din domeniul medical din Regiunea Europeană în vederea prevenirii răspândirii rezistenței la antimicrobiene în peisajul sistemului sanitar prin igienizarea corespunzătoare a mâinilor”, a mai spus directorul OMS.
