Șase noi spitale publice, incluse în programul ECMO

19 august 2025 | 0 comentarii |

Şase noi spitale publice au fost introduse în programul de acţiuni prioritare de Oxigenare Extra-Corporeală prin Membrană (ECMO), cunoscut şi sub numele de „plǎmân artificial”.

 

Ministerul Sănătăţii anunță că șase noi spitale publice au fost incluse în programul „Acţiuni Prioritare – ECMO” (AP-ECMP), care permite preluarea şi susţinerea artificială a funcţiilor respiratorii vitale, oferind pacienţilor critici o şansă în plus la viaţă atunci când aceste funcţii nu mai pot funcţiona singure.

Astfel, începând de marţi, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor, Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara şi Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş” Timişoara au fost incluse în lista reţelei AP-ECMO.

Programul AP-ECMO a fost lansat în 2019, sub forma unui proiect-pilot, desfăşurat în cadrul acţiunii prioritare „Asistare Circulatorie Mecanică prin oxigenare extra-corporeală prin membrană sau mini-pompă rotativă axială percutană în terapia intensivă” (AP-ECMO), la propunerea Comisiei de Anestezie şi Terapie Intensivă a Ministerului Sănătăţii.

Conform recomandărilor Comisiei de Anestezie şi Terapie Intensivă, pentru a putea fi incluse în AP-ECMO, unităţile sanitare trebuie sa îndeplinească o serie de criterii.

 

În prima fază, în proiectul-pilot au fost incluse, în 2019, zece unităţi sanitare din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Târgu Mureş.

Cele mai multe spitale incluse în acest program sunt din București: Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardio-Vasculare „Prof. Dr. C. C. Iliescu”, Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, Spitalul Universitar de Urgenţă, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” și Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Sklodowska Curie”.

Tit ]n 2019 au fost incluse în programul AP-ECMO Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brânzeu” (Timişoara) – care folosea, deja, „plămânul artificial”, din 2013, Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardio-Vasculare şi Transplant (Târgu-Mureş), Institutul Inimii „Nicolae Stăcioiu” (Cluj-Napoca) și Institutul de Boli Cardio-Vasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu” (Iaşi),

Prima procedură de asistare circulatorie mecanică prin ECMO a fost realizată în România, în 2011. În 2015, Ministerul Sănătăţii a alocat fonduri pentru achiziţionarea a trei aparate de ECMO moderne disponibile pentru grupul pacienţilor adulţi trataţi în cadrul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardio-Vasculare „Prof. Dr. C. C. Iliescu” din Bucureşti, principalul centru din România unde această tehnică este utilizată pentru pacienţii selecţionaţi.

 

Datele Registrului Internaţional ECLS (ExtraCorporeal Life Support) arată că, în 2018, s-a înregistrat în cazul pacienţilor adulţi, o supravieţuire până în momentul sevrării de ECMO, respectiv până în momentul externării din spital, de 59%, respectiv 42% în situaţia utilizării ECMO veno-arterial pentru un pacient în şoc cardiogen, de 69%, respectiv 59% în situaţia utilizării ECMO veno-venos pentru un pacient cu ARDS şi de 41%, respectiv 29% în cazul utilizării tehnicii ECMO pentru pacienţii în stop cardio-respirator refractar la manevrele de resuscitare.

În cazul pacienţilor pediatrici, procentele supravieţuirii până în momentul sevrării Oxigenarii Extra-Corporeale prin Membrană, respectiv până în momentul externării din spital, sunt 71%, respectiv 52% în situaţia utilizării procedurii în cazul şocului cardiogen, de 71%, respectiv 58% în situaţia utilizării ECMO pentru ARDS, şi 60%, respectiv 42% în situaţia utilizării ECMO pentru un stop cardio-respirator refractar.

Pentru pacienţii neonatali, supravieţuirea până în momentul sevrării ECMO, respectiv până în momentul externării din spital, sunt 68%, respectiv 42% în cazul utilizării ECMO pentru şocul cardiogen, 87%, respectiv 73% în situaţia utilizării ECMO pentru ARDS, şi 70%, respectiv 41% în situaţia utilizării ECMO pentru un stop cardio-respirator refractar.

 


Adaugati un comentariu


 

*