Semnal de alarmă: Aproape jumătate dintre bebelușii din Buzău sunt anemici!

Medicul buzoian Gina Anica atrage atenția că în ultimii ani a crescut numărul copiilor anemici și recomandă ca bebelușii să fie hrăniți natural, iar mămicile să se alimenteze corect, astfel încât să nu aibă carențe de fier sau de vitamine esențiale.

 

Crește îngrijorător numărul bebelușilor care prezintă anemie. Medicii pediatri spun că majoritatea copilașilor cu care părinții ajung la medic au carență de fier, iar mulți dintre ei sunt anemici. Anemia copilului nu este o boală în sine, dar este o afecțiune definită prin scăderea concentrației hemoglobinei cu mai mult de 2DS față de media specifică vârstei sau o reducere a nivelului hemoglobinei sub limita inferioară a valorilor de referință raportate pe grupe de vârstă și care trebuie monitorizată, pentru a fi corectată la nevoie, astfel încât copilul să se poată dezvolta armonios și sănătos.

„Este important ca părinții să recunoască simptomele anemiei și să ceară la timp sfatul medicului, pentru că lipsa fierului, un component important al hemoglobinei (o proteină care se găsește în globulele roșii din sânge), substanța din celulele roșii cu rol în transportul oxigenului în tot corpul, împiedică o dezvoltare fizică și cognitivă bună a organismului, o întârziere în dezvoltarea limbajului, în dezvoltarea emoțională și generează un deficit al imunității copilului”, atrage atenția dr. Anica Gina, medic primar, șef secție Pediatrie, Spitalul Județean de Urgență (SJU) Buzău.

 

Ce este anemia și cum poate fi prevenită?

 

Medicul pediatru a explicat că anemia, caracterizată prin deficit de globule roșii sănătoase (eritrocite – celulele sangvine care transportă oxigenul adecvat către organe), este o afecțiune destul de frecventă la copii, iar aproximativ 40-50% dintre sugari și copiii mici au o carență de fier, mulți dintre ei chiar și anemie.

„Este important să discutăm despre anemie, deoarece în ultima perioadă, mai exact în ultimii doi ani, au fost mai multe cazuri de anemie severă decât în urmă cu câțiva ani; anemii cu hemoglobină sub 7 grame la decilitru, pentru care a fost nevoie chiar de transfuzii de sânge. Este important să discutăm despre prevenția anemiei pentru a ști din timp când trebuie să ne adresăm medicilor de familie și pediatrilor, care știu ce au de făcut. Trebuie să descoperim deficitul de fier cât mai din timp, pentru a nu se ajunge la cazuri severe, la transfuzii de sânge, lucru care nu este tocmai indicat, mai ales la vârste sub 1 an. Am avut cazuri de transfuzii de masă eritrocitară la copii sub vârsta de 1 an. Ce înseamnă anemia? Anemia înseamnă o detectare a valorilor hemoglobinei și hematocritului și a globulelor roșii sub anumite valori de referință raportate la anumite grupe de vârstă. De exemplu, la categoria 6 luni-5 ani, vorbim de o scădere a hemoglobinei sub 11 grame la decilitru și a hematocritului sub 33%, la grupa de vârstă 5-11 ani, de valori sub 11,5 grame/dl, iar peste 12 ani, sub 12 grame/dl”, explică medicul pediatru, citată într-un material informativ transmis de Biroul de presă al SJU Buzău.

 

Anemia feriprivă, cea mai frecventă la copii

 

Există mai multe forme de anemie, fiecare având cauza proprie. Astfel, anemiile se clasifică, în funcție de mecanismele prin care se produc, în anemie cauzată de deficitul de fier (anemie feriprivă), anemii prin deficit de folați, deficit de Vitamina B12 sau anemia pernicioasă (megaloblastice), talasemia (datorata unui defect genetic moștenit) sau anemia prin deficite combinate – deficit de fier, de vitamina B12 și de folat (anemie plurifactorială).

„Dintre toate tipurile de anemii, cea mai frecventă la copii este anemia feriprivă. Este o anemie carențială, pentru că fierul este un component important al hemoglobinei, care asigură transportul oxigenului în țesuturi. În momentul în care avem prea puțin fier, avem o hemoglobină scăzută, avem și o oxigenare scăzută a țesuturilor. Ce înseamnă asta? Se împiedică o dezvoltare bună a organismului încă din primii ani de viață, din primele luni. Fierul, care intră în structura hemoglobinei, este un cofactor enzimatic implicat în procesele fiziologice ale organismului, participă la sinteza ADN, este important în structura sistemului nervos central, în rețelele neuronale, stimulează sistemul imunitar. Având un deficit de fier, având anemie, copiii au, încă de la început, o dezvoltare deficitară fizică și cognitivă, o întârziere în dezvoltarea limbajului, în adaptarea psihosocială, în dezvoltarea emoțională, au deficit imunitar. De aceea, este important să identificăm acest deficit încă din primele luni de viață”, a precizat dr. Gina Anica.

 

La care trebuie să fie atenți părinții?

 

Medicul pediatru atrage atenția că deficitul de fier se instalează insidios și progresiv, de aceea este necesar ca bebelușii să fie monitorizați permanent. „Avem trei faze: în prima se depletizează depozitele de fier, în faza a doua scade eritropoieza și în a treia scade hemoglobina și restul indicilor eritrocitari. În primele două faze observăm doar o paloare, dar dacă hemoglobina scade foarte mult apar iritabilitatea, tulburările de apetit, tahicardia și alte simptome mai agresive. La vârsta de 1 an se face primul bilanț clinic al copilului și atunci investigăm. Ca și analize de bază avem hemoleucograma, feritina, sideremia, retriculocitele. Dacă se constată modificări ale acestora, în funcție de anamneză și de factorii de risc, medicul de familie și pediatrul pot sugera mai multe investigații. În analiza riscului ținem cont că două treimi din depozitele de fier se constituie în ultimul trimestru de sarcină și atunci, prematuritatea, gemelaritatea predispun la deficit de fier și anemie feriptivă. De asemenea, dacă mama a avut mai multe nașteri apropiate, poate avea carență de fier, care va fi prezentă și la bebeluș. Prezintă risc, de asemenea, micuții care au avut la naștere hemoragii, boală hemolitică, sângerări sau o ligatură precoce a cordonului ombilical. Toți acești copii intră într-o categorie de risc și li se fac analize la câteva luni. Copilului care s-a născut la termen, este alimentat natural și i se începe o diversificare corectă a alimentației i se face acest bilanț la vârsta de 1 an”, detaliază dr. Gina Anica.

 

Rolul alimentației în prevenirea anemiei

 

Medicul pediatru buzoian subliniază că este foarte important ca în primele luni de viață, copilul să fie alimentat natural, la sân, iar mama să se alimenteze corect și să se asigure că nu are ea însăși anemie.

„Dacă bebelușul este alimentat artificial, atunci trebuie să primească preparate din lapte îmbogățite cu fier. Sub nicio formă nu dăm lapte de vacă sub vârsta de 1 an. Din ce în ce mai mulți părinți le dau sugarilor lapte de vacă simplu, ceea ce în practică s-a observat că a dus la aceste anemii la vârste sub 1 an. De asemenea, începerea corectă a diversificării alimentației copilului este importantă. Se consideră că un nou-născut la termen care este alimentat natural are suficient fier până la vârsta de 5-6 luni, când se începe corect diversificarea. În cazul unui prematur, depozitele lui de fier se epuizează la două-trei luni și atunci ar avea nevoie de fier. În ceea ce privește diversificarea, nu trebuie să se facă exces de făinoase, iar dacă se administrează cereale, acestea trebuie să fie îmbogățite cu fier. Alimentația trebuie axată pe proteine, pe legumele verzi, carne de pasăre, ficat, gălbenuș de ou, foarte importante în prevenția anemiei. De asemenea, fructele, citricele aduc un aport de vitamina C care ajută la absorbția mai bună a fierului. Anemia afectează frecvent sugarii, copiii mici și adolescentele care au sângerări anormale în prioada menstruației”, a explicat medicul.

 

Tratamente în anemie

 

Dr. Gina Anica atrage atenția că în niciun caz nu trebuie administrate medicamente pe bază de fier fără recomandarea medicului. „Există două tipuri de tratament pentru anemie. Avem tratamentul profilactic, care se face la categoriile de risc, la prematuri, la copiii cu greutate mică la naștere, la gemeni, în momentul în care scad depozitele de fier, undeva la vârsta de 3 luni, când se începe acest tratament profilactic cu preparate pe bază de fier. Este un tratament de durată, durează cel puțin 6 luni și nu este nevoie de analize înainte, este suficientă anamneza și antecedentele heredocolaterale (afecțiuni ale mebrilor familiei care ar putea influența bebelușul – n.r.), aspectele fiziologice ale copilului. La vârsta de 1 an, facem acel bilanț despre care am vorbit și vedem dacă este cazul să continuăm tratamentul. Un alt tip de tratament este cel curativ, care se face când avem valori scăzute ale hemoglobinei. Asta presupune că avem făcute analize, iar tratamentul poate dura 3 luni. În practică, după o lună de tratament se repetă analizele și se continuă tratamentul până când se acoperă inclusiv depozitele valorilor feritinei, care arată stadiul depozitelor de fier. Există mai multe tipuri de preparate pe bază de fier, care se administrează în funcție de felul în care le tolerează copilul și de experiența medicului”, concluzionează medicul pediatru.