Sfânta Maria Mare, prilej de sărbătoare pentru creștini, dar nu și pentru salvatorii de vieți

Adormirea Maicii Domnului sau Sântămăria Mare este celebrată de creștinii ortodocși, greco-catolici și romano-catolici în fiecare an, la 15 august, când românii mearchează și trecerea de la vară la toamnă și este sărbătorită Ziua Marinei.

 

Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită în fiecare an pe data de 15 august, este cel mai de seamă eveniment religios al anului, din grupul sărbătorilor care o preaslăvesc pe Sfânta Fecioară Maria, Maica Domnului, de aceea se mai numește și Sfânta Maria Mare. Aceeaşi denumire se regăsește şi în calendarul greco-catolic şi romano-catolic și semnifică Ridicarea la cer a Sfintei Fecioare Maria. Biserica ne spune că, în această zi, Maica Domnului a adormit și a înviat, arătând astfel că și muritorii de rând, atinși de Divinitate, vor învia. După Învierea lui Hristos, Înaltarea Sa la ceruri și Pogorârea Duhului Sfânt, Adormirea Maicii Domnului și ridicarea Sa cu trupul la cer reprezintă ultima taină din lucrarea mântuirii oamenilor săvârșită de Mântuitorul Iisus Hristos.

Înainte de 15 august se fac pelerinaje la mănăstirile cu hramul Sfânta Maria, unde credincioşii fac danii pentru călugări şi pentru ocrotirea familiei. Un pelerinaj special are loc la Mănăstirea Nicula, în judeţul Cluj, unde se află o icoană pictată în anul 1681 de preotul şi iconarul Luca din Iclod, considerată făcătoare de minuni, într-un proces verbal scris de militarii austrieci fiind consemnat faptul că icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Nicula a lăcrimat continuu între 15 februarie şi 12 martie 1699.

 

În secolul al V-lea, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului exista în Siria, fiind menţionată în documentele vremii. Locul de origine al sărbătorii este probabil Ierusalimul, oraşul Sfânt, unde se păstrează până astăzi, în apropierea grădinii Ghetsimani, mormântul Maicii Domnului şi biserica zidită pe acest mormânt. În spatele mormântului Maicii Domnului din această biserică, este pusă la închinare pentru pelerini icoana sa, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa. Generalizarea Praznicului Adormirii Maicii Domnului în Răsărit se datorează împăratului bizantin Mauriciu (528-603), care a rezidit Biserica Maicii Domnului din Ghetsimani şi a fixat definitiv data sărbătoririi ei, la 15 august. Astfel, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, din 15 august, marchează sfârșitul anului liturgic, sau bisericesc, iar sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, din 8 septembrie ( Sfânta Maria Mică), deschiderea acestuia. Prin adormirea și mutarea sa cu trupul la cer, „Maica Domnului premerge umanității și toți îi urmează, ea trece cea dintâi prin moartea pe care Fiul ei a făcut-o neputincioasă şi de aceea, în rugăciunea ce i se adresează la Adormire toti îi cer ocrotire: Întru adormire, Născătoare de Dumnezeu, lumea nu o ai părăsit!”, afirma părintele Dumitru Stăniloae.

 

În România, aceasta zi este zi liberă, oficial, iar anul acesta, cei mai mulți conaționali se bucură de un weekend prelungit, având la dispoziție 4 zile pentru a merge la mare, la munte sau la iarbă verde.

Ca în fiecare an, de Sfânta Maria, mulți buzoieni merg la Mănăstirea Ciolanu, iar după slujbă, mulți rămân la iarbă verde și încing grătarele, pentru a se bucura de sărbătoare în aer liber. În mai multe comune buzoiene organizează petreceri câmpenești, la care au fost invitați artiști consacrați. Petrecerile au debutat în weekend, la Berca, unde a avut loc prima ediție a Festivalului internațional „Hai la Berca, în Ținutul Buzăului!”, care a adus împreună muzica, tradițiile, arta culinară, dar și Geoparcurile UNESCO din România și Grecia.

Președintele Consiliului Județean Buzău, Petre Emanoil Neagu, prezent la eveniment, s-a declarat „bucuros să fiu lături de oameni din Berca, un loc drag, unde am amintiri foarte frumoase” și l-a felicitat pe primarul Ionel Dobrița „pentru determinarea sa de a prezenta tuturor mândria noastră, Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, a cărui «poartă de intrare» e chiar Berca”. Pe copii i-a invitat să meargă la GeoGate, unde sunt ateliere dedicate lor, iar seara să se bucure, împreună cu părinții și bunicii lor, de muzică și mâncare grecească.

 

Și pentru că Maica Domnului este ocrotitoarea marinarilor, de Sf. Maria Mare se sărbătorește Ziua Marinei Române. Este o sărbătoare civilă și militară, marcată prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter festiv – evocator.

Pentru prima data, Ziua Marinei Române a fost marcata la 15 august 1902. În 1912, sărbătoarea a avut loc sub Înaltul Patronaj al Reginei Elisabeta. În 1938, din cauza decesului Reginei Maria, la 18 iulie, Ziua Marinei a fost sărbătorită la 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Ziua Marinei s-a serbat într-un cadru sobru, de reculegere. În anul 1945, la sărbătoarea marinarilor români au participat și membrii Comisiei Aliate de Control. Între anii 1949-1953, Ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei URSS, în ultima duminică din luna iulie, iar de la 1 august 1954 s-a serbat odată cu Ziua Forțelor Maritime Militare, programul Zilei Marinei fiind politizat și adaptat noii ideologii.

În 1990 s-a revenit la tradiția celebrării Zilei Marinei odată cu sărbătoarea Praznicului Adormirii Maicii Domnului. Prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004 s-a instituit Ziua Marinei Române pe data de 15 august, iar începand cu anul 2009, aceasta zi a fost declarată sărbătoare națională.

 

Anul acesta, Ziua Marinei Române va fi sărbătorită astăzi printr-o serie de evenimente organizate de Statul Major al Forțelor Navale la Constanța, Mangalia, Brăila, Galați, Tulcea și București, unde publicul va putea admira exercițiile demonstrative pregătite de marinari și defilarea navelor militare.

Președintele României, Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, prim-ministrul Marcel Ciolacu și ministrul apărării, Angel Tîlvăr, vor lua parte la festivitatea de la Constanța și vor rosti alocuţiuni în deschiderea evenimentului, începând cu ora 10:00. După alocuţiunile oficialilor şi serviciul religios vor fi lansate, în apa mării, ancore de flori în memoria eroilor marinari.

După o absență de 4 ani, marinarii militari vor prezenta exercițiul demonstrativ întrunit, pe scena din fața Comandamentului Flotei. Peste 3.000 de militari vor participa la ceremonie cu avioane de vânătoare și elicoptere, iar în larg, 15 nave de război vor putea fi admirate de curioși, după ce Zeul Neptun va da startul exercițiilor demonstrative de pe mare.

Începând cu ora11:45, navele și aeronave militare vor saluta publicul la finalul excițiului de pe mare, iar Garda de Onoare va încheia partea oficială a enimentului, care va continua până la ora 12:00 cu defilarea velierelor și ambarcțiunilor civile, precum și cu acrobații aeriene, concomitent cu un mini-spectacol oferit publicului de muzica militară a Forțelor Navale. Seara, după retragerea cu torţe a marinarilor, sărbătoarea marinarilor se va încheia cu un spectacol de artificii şi de drone.

 

Sunt, însă, oameni pentru care ziua aceasta, nu numai că nu poate fi liberă sau considerată una de sărbătoare, ci chiar vine cu atribuțiuni sporite. Pentru cei care au nevoie de îngrijiri medicale, spitalele asigură serviciile medicale potrivit programului obișnuit de week-end, dar personalul medical din Unitățile de Primiri Urgențe și medicii de gardă sunt pregătiți să ofere ajutor medical tuturor acelora care au nevoie de intervenții în urgență.

Medicii și asistenții medicali ai Serviciului Județean de Ambulanță, precum și paramedicii SMURD sunt și ei la datorie, cu forțe sporite, mai ales că în această perioadă este canicula și există riscul sporit că persoanele mai sensibile care vor participa la slujbe religioase să aibă probleme de sănătate.

Farmaciile sunt deschise după programul obișnuit de week-end, așa că cei care au nevoie de medicamente nu au motive de îngrijorare.

La datorie sunt și polițiștii, jandarmii și pompierii, chiar în număr mai mare decât într-o zi obișnuită de lucru, pentru a preîntâmpina evenimentele nedorite și a interveni fără întârziere acolo unde este cazul.

 

Potrivit tradiției bisericii creștine, Sfânta Fecioară Măria a fost înștiințată printr-un înger de trecerea ei la cele veșnice, iar apostolii, aflați în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduși pe nori, lângă mama lui Iisus Hristos, pentru a fi prezenți la acest eveniment. Apostolul Toma a ajuns  trei zile mai tîrziu și, întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născătoarei de Dumnezeu, dar l-a găsit gol. În cuvântările părinților bisericii se afirmă că, după adormirea sa, Fecioara Măria a fost înviată de Iisus Hristos și luată cu trupul în împărăția cerurilor.

Pe de altă parte, tradiția spune și că după ce și-a săvârșit misiunea apostolică ce i-a fost încredințată, de a duce credința pe Muntele Athos, Maica Domnului a dorit să se mute la Fiul Său. Cererea i-a fost îndeplinită și astfel a fost săvârșită și dorința creștinilor ca trupul Maicii Domnului să nu fie supus puteziciunii și să fie luat la cer.

Tot tradiția spune că înainte de Marea Judecată, Maica Domnului va da cu năvodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo putând să se prindă de el și astfel să se mântuiască de păcate, iar dracii, rămași fără sufletele oamenilor, se vor mânca între ei până când nu va mai rămâne niciunul.

 

În dimineața zilei de 15 august, gospodinele duc la biserică fructe (struguri, mere, prune), pentru a fi slujite de preot. După slujba închinată praznicului, femeile merg la cimitir, tămâiaza mormintele și impart aceste ofrande, pentru sufletul rudelor decedate, după care iau masa în familie, împreună cu cei dragi.

„Faptul că ea este Maica lui Dumnezeu Mântuitorul este şi motivul pentru care ei îi acordăm nu numai venerare ca sfinţilor, ci supravenerare (hyperdulia). Această supravenerare se arată în mulţimea incomparabil mai mare de rugăciuni adresate ei. În cererea unor ajutoare direct de la ea, în motivarea celor adresate Mântuitorului, prin faptul că S-a născut din ea. Ea are o poziţie unică în cultul Bisericii. Ea e deasupra tuturor creaturilor omeneşti îndumnezeite şi a îngerilor, unite în Hristos. Dar nu e identică cu Dumnezeu şi cu Hristos Dumnezeu-Omul. Ea e numai om. Dar este omul ridicat prin harul lui Hristos deasupra tuturor sfinţilor şi mai venerată decât toţi. Fără să i se aducă închinare ca lui Dumnezeu sau ca lui Hristos, Dumnezeu cel întrupat. Închinare ca Celui de care depindem în mod total şi absolut în existenţa şi fericirea noastră veşnică”, spunea părintele Dumitru Stăniloae.

 

Tradiția populară spune că în această zi nu este bine sa stai cu ușa închisă. Se crede că Fecioara Maria poate intra oricând în casele creștinilor pentru a împărți harul Său divin. Spălatul rufelor este interzis, ca la orice mare sărbătoare. În această zi, nici femeile și nici bărbații nu au voie să se tundă, iar dacă se tund și aruncă parul la gunoi, riscă să chelească. Nu este bine nici să te scalzi în râuri de munte, ca să nu fii „lovit” de soartă.

Dacă ai de făcut un drum important, ia cu tine cel mai bun prieten. Se spune că în această zi pot avea descărcări electrice pentru a arăta supărarea Fecioarei Maria față de oamenii necredincioși și neuniți, de aceea, de Sfânta Maria Mare au loc și multe sărbători câmpenești. Plecarea la drum de unul singur arată egoism. Pentru a fi protejat chiar și atunci când mergi singur la drum, ia cu tine o cruciuliță sau un obiect sfințit și vei fi în afara primejdiei.

La sate se obișnuiește ca de Sântămăria Mare să fie angajați pândarii în vii și se leagă, simbolic, ciocul păsărilor, pentru a nu mai strica boabele de struguri. Tot în această zi se oferă ofrandă din noua poamă.

 

De Sântămăria Mare se culeg ultimele plante medicinale și se pun flori la icoana Fecioarei Maria, despre care se crede că, ulterior, sunt bune de leac.

Tot la 15 august, în satul tradițional se deschide sezonul nunților, care ține până la intrarea în postul Crăciunului. Tot în această zi se organizau târgurile și iarmaroacele de toamnă, iar perioada dintre cele două Sântămării era considerată timp optim pentru semănăturile de toamnă.

În unele zone ale țării, în ziua praznicului Adormirea Maicii Domnului nu se adreseaza urarea „La mulți ani!” persoanelor care poarta numele de Maria, Marin (sau derivate ale acestora), aceștia fiind felicitați pe 8 septembrie, când este celebrată Nașterea Maicii Domnului. Preoții spun însă că orice mare sărbătoare creștină și cu atât mai mult a Maicii Domnului este prilej de bucurie și este normal ca sărbătoriții să fie felicitați.

Peste 2,2 milioane de români – 1,8 milioane de femei şi peste 400.000 de bărbaţi – poartă numele Maria/Marian sau derivate ale acestora.

Le urăm și noi „La mulți ani buni, cu sănătate!”