Sfanta Maria Mare, ziua în care sănătatea și norocul intră în casele credincioșilor

Sfânta Maria Mare sau Adormirea Maicii Domnului este cel mai de seamă eveniment religios al anului din grupul sărbătorilor care o preaslăvesc pe Sfânta Fecioară Maria care este și ocrotitoarea marinarilor.

 

Creștinii sărbătoresc, în ziua de 15 august, Adormirea Maicii Domnului. Este cea mai mare sărbătoare închinată Maicii Domnului, de aceea se mai numește și Sfânta Maria Mare. Aceeaşi denumire se regăsește şi în calendarul greco-catolic şi romano-catolic și semnifică Ridicarea la cer a Sfintei Fecioare Maria.

Cu prilejul acestei sărbători, în locașurile de cult se săvârșesc slujbe specifice și se cinstește memoria înaintașilor, iar în tradiția populară se săvârșesc datini și obiceiuri prin care norocul și sănătatea sunt atrase în viața celor care le respectă. Biserica ne spune că, în această zi, Maica Domnului a adormit și a înviat, arătând astfel că și muritorii de rând, atinși de catre Divinitate, vor învia. Adormirea Maicii Domnului și ridicarea Sa cu trupul la cer reprezintă ultima taină din lucrarea mântuirii oamenilor.

După Învierea lui Hristos, Înaltarea Sa la ceruri și Pogorârea Duhului Sfânt, Adormirea Maicii Domnului încheie lucrarea mântuirii săvârșită de Mântuitorul Iisus Hristos. De aceea, în ajunul acestei sărbători, creștinii ortodocși merg la biserică pentru a cânta „Prohodul Maicii Domnului” (asemănător „Prohodului” din săptămâna Mare), iar sărbătoarea mai este numită în popor și „Paștele verii“, Sântămăria sau Uspenia.

 

Înainte de 15 august se fac pelerinaje la mănăstirile cu hramul Sfinta Maria, unde credincioşii fac danii pentru călugări şi pentru ocrotirea familiei. Un pelerinaj special are loc la Mănăstirea Nicula, în judeţul Cluj, unde se află o icoană pictată în anul 1681 de preotul şi iconarul Luca din Iclod, considerată de credincioși făcătoare de minuni. Potrivit unui proces verbal, scris de militarii austrieci, icoana Maicii Domnului cu Pruncul, aflată la Nicula, a lăcrimat continuu între 15 februarie şi 12 martie 1699.

Și în județul Buzău, în toate bisericile și mănăstirile, preoții oficiază slujbe specifice acestei sărbători. La Catedrala Voievodală „Adormirea Maicii Domnului” din incinta Centrului Eparhial de la Buzău, în cadrul Sfintei Liturghii, are loc și hirotonirea diaconului Nicolae-Gabriel Bercaru, absolvent de Teologie Pastorală și dirijor al Corului Psaltic „Sfântul Roman Melodul”, oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian. La Râmnicu Sărat se reia tradiționala procesiune pe străzile municipiului, iar duminică seară, de la ora 21:00, preoții și enoriașii, după cântarea prohodului, vor străbate mai multe străzi din oraș, pornind de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Complexul Brâncovenesc.

 

În dimineața zilei de 15 august, gospodinele duc la biserică fructe (struguri, mere, prune), pentru a fi slujite de preot. După slujba închinată praznicului, femeile merg la cimitir, tămâiaza mormintele și impart aceste ofrande, pentru sufletul rudelor decedate, după care iau masa în familie, împreună cu cei dragi.

„Faptul că ea este Maica lui Dumnezeu Mântuitorul este şi motivul pentru care ei îi acordăm nu numai venerare ca sfinţilor, ci supravenerare (hyperdulia). Această supravenerare se arată în mulţimea incomparabil mai mare de rugăciuni adresate ei. În cererea unor ajutoare direct de la ea, în motivarea celor adresate Mântuitorului, prin faptul că S-a născut din ea. Ea are o poziţie unică în cultul Bisericii. Ea e deasupra tuturor creaturilor omeneşti îndumnezeite şi a îngerilor, unite în Hristos. Dar nu e identică cu Dumnezeu şi cu Hristos Dumnezeu-Omul. Ea e numai om. Dar este omul ridicat prin harul lui Hristos deasupra tuturor sfinţilor şi mai venerată decât toţi. Fără să i se aducă închinare ca lui Dumnezeu sau ca lui Hristos, Dumnezeu cel întrupat. Închinare ca Celui de care depindem în mod total şi absolut în existenţa şi fericirea noastră veşnică”, spunea părintele Dumitru Stăniloae.

 

În secolul al V-lea, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului exista în Siria, fiind menţionată în documentele vremii. Locul de origine al sărbătorii este probabil Ierusalimul, oraşul Sfânt, unde se păstrează până astăzi, în apropierea grădinii Ghetsimani, mormântul Maicii Domnului şi biserica zidită pe acest mormânt.

În spatele mormântului Maicii Domnului din această biserică, este pusă la închinare pentru pelerini icoana sa, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa. Generalizarea Praznicului Adormirii Maicii Domnului în Răsărit se datorează împăratului bizantin Mauriciu (528-603), care a rezidit Biserica Maicii Domnului din Ghetsimani şi a fixat definitiv data sărbătoririi ei, la 15 august.

Astfel, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, din 15 august, marchează sfârșitul anului liturgic, sau bisericesc, iar sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, din 8 septembrie ( Sfânta Maria Mică), deschiderea acestuia.

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este precedată de o perioadă de 14 zile de post și asceză, prin care creștinul se pregătește pentru praznic. În perioada timpurie a creştinismului, perioada de post era mai lungă, iar creștinii din împrejurimile Ierusalimului se retrăgeau 40 de zile în corturi amenajate pe valea Cedronului pentru post și rugăciune. Prin adormirea și mutarea sa cu trupul la cer, „Maica Domnului premerge umanității și toți îi urmează, ea trece cea dintâi prin moartea pe care Fiul ei a făcut-o neputincioasă şi de aceea, în rugăciunea ce i se adresează la Adormire toti îi cer ocrotire: Întru adormire, Născătoare de Dumnezeu, lumea nu o ai părăsit!”, afirma părintele Dumitru Stăniloae.

 

Tradiția populară spune că în această zi nu este bine sa stai cu ușa închisă. Se crede că Fecioara Maria poate intra oricând în casele creștinilor pentru a împărți harul Său divin.

Spălatul rufelor este interzis, ca la orice mare sărbătoare. În această zi, nici femeile și nici bărbații nu au voie să se tundă, iar dacă se tund și aruncă parul la gunoi, riscă să chelească. Nu este bine nici să te scalzi în râuri de munte, ca să nu fii „lovit” de soartă.

Dacă ai de făcut un drum important, ia cu tine cel mai bun prieten. Se spune că în această zi pot avea descărcări electrice pentru a arăta supărarea Fecioarei Maria față de oamenii necredincioși și neuniți, de aceea, de Sfânta Maria Mare au loc și multe sărbători câmpenești. Plecarea la drum de unul singur arată egoism și independență. Pentru a fi protejat chiar și atunci când mergi singurla drum, ia cu tine o cruciuliță sau un obiect sfințit și vei fi în afara primejdiei.

În unele zone din țară, în ziua praznicului Adormirea Maicii Domnului nu se adreseaza urarea „La mulți ani!” persoanelor care poarta numele de Maria, Marin (sau derivate ale acestora), aceștia fiind felicitați pe 8 septembrie, când este celebrată Nașterea Maicii Domnului. Preoții spun însă că orice mare sărbătoare creștină și cu atât mai mult a Maicii Domnului este prilej de bucurie și este normal ca sărbătoriții să fie felicitați. Peste 2,2 milioane de români – 1,8 milioane de femei şi peste 400.000 de bărbaţi – poartă numele Maria/Marian sau derivate ale acestora. Le urăm și noi „La mulți ani cu sănătate!”

 

În multe zone din țară, în ziua acestei sărbători și în perioada următoare, până la Sfânta Maria Mică, se adună ultimele flori ale plantelor medicinale, care se spune că în această perioadă au o mare putere vindecătoare în boli grave. Ele sunt dăruite bolnavilor din comunitatea respectivă, de către credincioșii satului, dar fiecare pastrează și pentru familia sa astfel de flori, uscate, pentru a fi folosite peste an, ca plante de leac.

În tradiția populară, Maica Domnului ocrotește familia și nașterea pruncilor sănătoși. De aceea, în ziua acestei sărbători, icoana Maicii Domnului, prezentă în casele românilor, este împodobită de gospodina casei cu flori, pentru ca norocul să nu părăsească acea familie. Totodată, în familiile care au fete de măritat, icoana Fecioarei Maria este împodobită cu flori de busuioc, pentru ca tinerele să aibă noroc în dragoste.

Tot în această zi se culege năvalnicul, o plantă care crește în păduri, în locuri ascunse, cunoscute doar de femeile vârstnice. Câteva fire de năvalnic sunt dăruite fetelor de măritat, pentru ca ele să aibă noroc de pețitori și să se căsătorească cu un baiat gospodar și iubitor. Potrivit unei tradiții care se împlinește de secole, daca în  ziua acestui praznic înfloresc trandafirii, se spune că va fi toamnă lungă.

 

În ziua celebrării Adormirii Maicii Domnului, se spune că ciobanii coboară în sate cu oile de la stână și se încheie văratul oilor la munte, pentru că sărbătoarea marca trecerea de la vară spre toamnă. Din această zi, până la Sângeorz, pe 23 aprilie, bărbații renunțau la palarie și purtau doar căciulă.

La sate, femeile care descântă pentru ca sporul să nu plece din gospodării, în această zi „leagă” ciocul păsărilor, pentru ca acestea să nu mai aibă puterea să distruga recolta. Tot în această zi, în sudul țării se tocmesc pândarii, paznicii viilor, pentru ca recolta de struguri să nu fie prădata de hoți, iar gospodarii să se bucure de ea, la cules.

Pentru agricultori, între Sfânta Marie Mare și Sfânta Marie Mică este considerată cea mai prielnică perioadă pentru semănăturile de toamnă.

În ziua sărbătorii, creștinii se roagă intens pentru împlinirea unei dorințe. Prin tradiție, Fiul Maicii Domnului îndeplinește, mai ales în ziua acestui praznic, cea mai fierbinte dorință a persoanei care se roagă.

De pe data de 15 august, în lumea satului tradițional se deschide sezonul nunților, care durează până la intrarea în Postul Crăciunului.

 

Tot în Ziua Sfintei Maria Mare, pentru că Maica Domnului este ocrotitoarea marinarilor, se sărbătorește Ziua Marinei Române. Sărbătorită pentru prima dată pe data de 15 august 1902, la bordul crucișătorului „Elisabeta”, Ziua Marinei Române a ajuns anul acesta la cea de-a 120-a aniversare.

În 1912, sărbătoarea a avut loc sub Înaltul Patronaj al Reginei Elisabeta. În anul 1938, ca urmare a decesului Reginei Maria la 18 iulie, Ziua Marinei a fost celebrată la 8 septembrie, de Sfanta Maria Mică.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Ziua Marinei s-a serbat într-un cadru sobru, de reculegere și preamărire a eroilor marinari, iar în 1945, la sărbatoarea marinarilor au participat și membrii Comisiei Aliate de Control.

Între anii 1949-1953, Ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei URSS, în ultima duminică din luna iulie.

De la 1 august 1954, Ziua Marinei s-a serbat de Ziua Forțelor Maritime Militare, programul Zilei Marinei fiind politizat și adaptat noii ideologii.

În anul 1990 s-a revenit la tradiția celebrării Zilei Marinei odată cu sărbătoarea Sfintei Marii – Praznicul Adormirii Maicii Domnului.

Prin Legea nr. 382/ 28 septembrie 2004 s-a instituit Ziua Marinei Române la 15 august, iar începând din anul 2009, această zi a fost declarată sărbatoare națională.

Anul acesta, Forțele Navale Române organizează numeroase evenimente la Constanța, centrul de greutate al manifestărilor, precum și la Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați, București și Bicaz, transmite MApN.

 

Oficiile poștale și unitățile bancare sunt închise luni, fiind zi liberă legală, acordată pentru sărbătoarea religioasă Adormirea Maicii Domnului. Vor face exceptie sucursalele din marile centre comerciale, care au anunțat că toate magazinele lor vor funcționa după programul obișnuit.

Urgențele medicale vor fi tratate, în minivacanța de Sfânta Maria, în nouă spitale de urgență din Capitală, iar Serviciul de Ambulanță București – Ilfov, ca și Serviciul Judetean de Ambulanta Buzau are program normal si va avea echipaje suplimentare, iar mai multe farmacii sunt deschise non-stop.

În județul Buzău, cazurile de urgență vor fi preluate de medicii care asigură permanența la UPU în Spitalul Județean de Urgență și de la Spitalul Municipal Rm. Sărat și de personalul medical de la camerele de gardă ale celorlalte spitale și din centrele de permanență din județ.

Și Direcțiile de Sănătate Publică vor avea un serviciu de gardă permanent, iar farmaciile din marile centre comerciale și cele cu program non-stop vor fi la dispoziția celor care vor avea nevoie de medicamente.

Manifestari religioase de amploare vor fi organizate la toate bisericile și mănăstirile din țară,  iar aproape 600 de manifestări religioase și culturale sunt programate în această zi.