Sfântul Ioan, ocrotitoul pruncilor. Cine nu râde în această zi, este trist tot anul!

Ziua de 7 ianuarie este dedicată Sfântului Ioan, cel care l-a botezat pe Iisus  în Iordan și a dezvăluit lumii că acesta este Mesia, Fiul lui Dumnezeu.

 

În ziua de 7 ianuarie, a doua după Botezul Domnului, creștinii îl celebrează pe Sfântul Prooroc Ioan, cel care l-a botezat pe Mântuitorul în Iordan și a dezvăluit lumii că Domnul Iisus este cu adevărat Mesia, Trimisul lui Dumnezeu printre oameni. Tot pe 7 ianuarie, este sărbătorit Crăciunul pe rit vechi, calendarul iulian sau pe stil vechi fiind decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial.

Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută în popor sub numele de „Sânt’Ion”, mai este cunoscută şi sub numele de „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Sfântul Ioan este una din figurile centrale ale creştinismului şi islamului, predicator şi botezător pe malurile râului Iordan, fiind considerat de biserică ultimul prooroc al Vechiului Testament şi primul Sfânt din Noul Testament. El este menţionat în cărţile sfinte ca cel care a avut rolul de a pregăti oamenii pentru primirea Fiului lui Dumnezeu. Biserica i-a închinat șase sărbători: Zămislirea – 23 septembrie, Nașterea – 24 iunie, Soborul – 7 ianuarie, Tăierea Capului – 29 august, Prima și a doua aflare a capului – 24 februarie si A treia aflare a capului – 25 mai.

Se spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan Botezătorul, fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli în timpul anului.

 

Sfântul Ioan, fiul Elisabetei și al preotului Zaharia, a fost Prooroc și Înaintemergător față de Mântuitorul Iisus, în toată viața sa și prin toate faptele lui. Chiar venirea sa pe lume a fost vestită de Îngerul Gavriil, iar el, de foarte tânăr devine un Prooroc al pocăintei și îi învață pe oameni importanța întoarcerii la Dumnezeu și împăcarea cu El, pentru a primi viața nouă pe care o aduce Împărăția lui Mesia.

Momentul esențial al vieții Sfântului Ioan a fost, însă, cel pe care creștinii îl prăznuiesc în fiecare an pe 7 ianuarie, când, botezând oamenii în rîul Iordan, Ioan îl descoperă pe Hristos-Mesia în persoana Domnului Iisus, după semnul ce i s-a încredințat din Ceruri: „Am văzut Duhul pogorându-se, din Cer, ca un porumbel și a rămas peste El”, care i-a confirmat că „Acesta este Fiul lui Dumnezeu”.

Pentru că l-a mustrat pe l-a mustrat pe Irod Antipa, regele Iudeii, că s-a căsătorit cu soţia fratelui său, care încă era în viaţă, Ioan a fost încarcerat şi decapitat, la cererea soţiei lui Irod, Irodiada, şi a fiicei vitrege a acestuia, Salomeea. Capul lui Ioan a fost adus, apoi, Irodiadei, care i-a înțepat limba cu un ac, pentru a răzbuna mustrarea pe care i-o făcuse.

 

Sfântul Ioan este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele țin sărbătoarea și i se roagă Lui pentru a avea copii sănătoși și puternici, fără sensibilități și fără malformații.

Tradiția spune că, în dimineața zilei de Sfântul Ioan, fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă ș săstropească și în casă, pentru a fi ferit de boli tot anul și pentru ca toată familia să-i fie sănătoasă.

În această zi este bine să petreci și să râzi, pentru că cine nu se bucură azi, va fi nefericit tot anul. Mare atenție, la petrecere nu se bea vin roșu, deoarece această băutură amintește de martirajul Sfântului Prooroc Ioan, care a murit în numele credinței. Se bea vin alb, sfințit la Biserică.

De Sfântul Ioan nu se stinge candela, aceasta fiind lăsată să ardă pentru bunăstarea familiei.

În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna, nu se mănâncă fructe şi legume în cruce (pepene, nuci şi usturoi) și nu se foloseşte mătura, ca să nu fie tulburată liniştea morţilor.

 

Unii oameni celebrează ziua de Sfântul Ioan pentru ca Dumnezeu să le fereasca gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

În ziua de Sânt Ion, în unele zone ale țării există obiceiul „Iordănitul femeilor”, o petrecere a nevestelor care se adună la o gazdă, unde aduc fiecare mâncare și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se „iordănesc”.

Un alt obicei întâlnit în această zi este „Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ioan la biserică și, după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii astfel „iordăniți” trebuie să-i răsplăteasca pe urători cu bani, cu care seara, aceștia chefuiesc.

În satele din Maramureș se mai ține și obiceiul Vergelului sau spargerea Crăciunului. Fetele de măritat pregătesc coșuri cu băutură și mâncare, iar feciorii merg și le iau de acasă, ducându-le în curtea unde se ține Vergelul. Tot feciorii plătesc și muzicanții. În horă intră fetele ce urmează a se mărita și se formeaza viitoarele cupluri, iar toată petrecerea se încheie cu un ospăț comun, care sparge perioada sărbătorilor de iarnă.

 

Aproximativ două milioane de români își sărbătoresc ziua numelui pe 7 ianuarie, de ziua Sfântului Ioan Botezătorul, iar cei mai multi dintre ei sunt bărbați și răspund la numele Ioan, Ion, Ionel, Nelu, Ionuț sau Ionică.

Dintre femeile carora toată lumea le spune „La Multi Ani!” pe 7 ianuarie, cele mai multe se numesc Ioana sau au fost botezate Ionela, Nela, sau Ionelia.

Se spune că cine nu se veselește în Ziua Sf. Ioan va fi trist tot anul. Tradiţia populară ne spune că, după Sfântul Ioan se botează gerul, adică se înmoaie frigul şi temperaturile încep să crească. Se spune că această zi e una a bucuriei, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot anul.

Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută în popor sub numele de „Sânt’Ion”, marchează încheierea Sărbătorilor de Iarnă, deschise la Sfântul Nicolae și, totodată, al celor dedicate Nașterii lui Iisus Hristos.

 

Le dorim și noi sărbătoriților „La mulți ani cu sănătate, voie bună și spor în toate!”