Spaga, singura motivatie a medicilor de a mai profesa in Romania?

Valoarea medie a actului medical conditionat este de 95 de euro, releva un studiu publicat sambata, de Solidaritatea Sanitara. Presedintele Colegiului Medicilor din Romania, dr. Vasile Astarastoae, considera insa ca daca n-ar fi fost „platile informale”, numarul medicilor care ar fi plecat in strainatate ar fi fost de trei ori mai mare.

 

Stim dintotdeauna ca medicilor li se dau „atentii” de catre pacienti. In ultimii ani, tot mai multe cazuri de conditionare a actului medical au aparut in presa; au existat chiar si cateva condamnari. Tot de ani buni ni se prezinta diferite anchete si sondaje care arata „nivelul spagilor” din spitale.

Acum insa, este pentru prima data cand acest lucru se recunoaste chiar din interior. O spun sindicatele, o spune presedintele Colegiului Medicilor. Asta este extrem de trist si ar trebui sa ne dea de gandit: sistemul sanitar pare sa fi ajuns la un pas de prabusire… Iar autoritatile nu ofera nicio solutie.

Plecand de la datele oublicate dupa ce profesionistii din sanatate s-au reunit intr-o Coalitie pentru a-si striga drepturile in strada si pentru a cere „respect” fata de aceasta profesie.

 Asadar, un sondaj publicat in aceasta toamna de Aspen Romania arata ca 62 la suta dintre romani spun ca au fost nevoiti sa ofere bani sau cadouri personalului medical, sistemul fiind plasat pe primul loc in topul coruptiei.

Mai grav este, insa, ca s-a ajuns la conditionarea actului medical. Un  studiu, publicat in aceasta sambata, de Federatia Solidaritatea Sanitara, efectuat pe un esantion reprezentativ de 2,376 de angajati din sistemul sanitar romanesc, arata ca valoarea medie a platilor informale in cazurile de conditionare a actului medical in Romania este de 424 de lei (aproximativ 95 de euro).

Admitand existenta acestui fenomen, prof. dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania (CMR) recunoaste la randul sau ca avand in vedere salariile foarte mici pe care le au medicii din Romania, „daca nu erau platile informale, de la inceputul acestui an, nu ar fi plecat sa lucreze in strainatate 2.500 de medici, ci 7.000”.

 

Dr. Astarastoae  a facut aceasta afirmatie in cadrul unei conferinte de presa sustinuta dupa semnarea protocolului cu Ministerul Sanatatii, in cadrul careia principalele probleme aduse in discutie au fost finantarea insuficienta a sistemului sanitar si reforma in Sanatate.

In privinta finantarii insuficiente, presedintele CMR a precizat ca s-au facut simulari legate de bugetul pentru Sanatate in 2014 si ca acesta ar trebui sa se mareasca cu 2, 5 miliarde de lei pentru a cuprinde toate cheltuielile necesare. „Se doreste, in continuare, cresterea bugetului cu 6% din PIB pentru Sanatate, asta si pentru sustinerea crearii unei noi reforme in sistem. Aceasta reforma nu se poate finaliza decat in 10-15 ani, insa este necesara pentru dezvoltarea sistemului de sanatate romanesc”, a precizat prof. Astarastoae, mentionand ca peste sase mii de medici au plecat in strainatate, in ultimii doi ani. „Daca in 2011, numarul medicilor care lucrau in spitale era de 20.600, acesta s-a micsorat in doi ani, ajungandu-se la 14.200 de medici”, a atras atentia presedintele CMR.

Introducerea asigurarilor de sanatate complementare ar putea duce la cresterea calitatii actului medical, considera 50,9% dintre salariatii care au participat la studiul realizat de Solidaritatea Sanitara, in timp ce un procent similar indica drept parte a solutiei, cresterea nivelului de colectare la bugetul asigurarilor sociale de sanatate.

Suportarea de catre pacienti a diferentelor de cost pentru ceea ce depaseste pachetul de baza este indicata de doar 25,8% dintre salariati, aproximativ 70% dintre participantii la studiu sustinand ca disponibilitatea de plata suplimentara a pacientilor, direct catre unitatile sanitare, pentru serviciile nedecontate de CNAS, este foarte mica sau chiar inexistenta.

 

Pe de alta parte, sondajul publicat de Solidaritatea Sanitara arata ca 6% dintre respondenti au recunoscut existenta conditionarii actului medical de aceste plati, insa acest procent „este mult mai mic decat cel indus de frecventa cu care acest aspect este vehiculat”.

„Procentul de aproape 6% este ingrijorator atunci cand vorbim de conditionarea actului medical, aceste cazuri inscriindu-se in categoria a ceea ce opinia publica desemneaza drept spaga”, se afirma in concluziile studiului Federatiei Solidaritatea Sanitara referitor la salarizarea in sistemul medical romanesc.

Valoarea medie a sumelor obtinute in cazul conditionarii actului medical este, in aceste conditii, de 424 lei, evidentiaza studiul amintit, in care se mai arata ca 37% dintre respondenti au recunoscut existenta unor „plati informale voluntare facute de pacienti catre personal”, cuantumul mediu al acestora fiind calculat la 166 de lei (aproximativ 35 de euro).

„Marea majoritate (92%) a salariatilor care au indicat existenta platilor informale considera inechitabil «sistemul platilor informale». Principalii beneficiari ai platilor informale sunt medicii, urmati de asistentii medicali. Majoritatea medicilor considera ca beneficiaza de platile informale/onorariu medicii si asistentii in timp ce majoritatea asistentilor considera ca beneficiaza doar medicii”, evidentiaza studiul sindicatului amintit.

 

Se pare ca nici chiar celor care iau spaga nu le place sa se afle in aceasta postura, decat partial, iar acestia sunt, probabil, cei care conditioneaza actul medical. Potrivit studiului, 50,3% dintre respondenti considera ca sistemul platilor informale trebuie inlocuit de un sistem eficient de asigurari de sanatate, care sa genereze finantarea suplimentara a sistemului sanitar, respectiv posibilitatea unei salarizari corespunzatoare. „Daca adaugam si respondentii care cred ca platile informale ar trebui sa fie pur si simplu eliminate, se ajunge la un procent de 72% dintre respondenti care doresc eliminarea platilor informale, sub o forma sau alta. Doar 28% dintre respondenti considera necesara oficializarea platilor informale, marea lor majoritate indicand insa faptul ca o astfel de varianta ar trebui dublata de mecanisme care sa asigure distribuirea lor echitabila”, afirma autorii studiului.

Totodata, 94% dintre salariatii din sistem care au participat la studiu considera ca o crestere a salariilor va conduce la cresterea calitatii serviciilor medicale, iar 78% dintre respondenti au indicat cresterea discreta sau semnificativa a calitatii serviciilor medicale in cazul introducerii salarizarii in functie de performanta. Nu mai putin de 46% dintre respondenti au indicat ca sunt afectati de fenomenul inechitatilor salariale, determinat de incoerentele legislative din ultimii 5 ani, afirmand ca au salariul mai mic decat colegii lor care au acelasi nivel de pregatire si lucreaza la acelasi loc de munca.

 

Intr-un clasament national al domeniior in care se ofera cel mai des mita, sectorul sanitar ocupa detasat primul loc. 62 la suta dintre romani spun ca sunt sau au fost nevoiti sa plateasca diferite sume de bani sau sa ofere anumite atentii personalului medical, pentru ca ei sau rudele bolnave sa beneficieze de mai multa atentie. Dintre acestia, 31 la suta afirma ca spagile oferite au depasit suma de 200 de lei, 23 la suta s-au incadrat in sume cuprinse intre 100 si 200 de lei, iar 46 la suta au platit sub 100 de lei. Unii dintre respondenti spun ca li s-a conditionat actul medical, dar sunt si dintre cei care sustin ca au oferit „atentii” medicilor si asistentilor medicali din proprie initiativa, drept multumire pentru felul in care li s-a oferit ingrijire, sumele variind intre 10 euro pentru un simplu consult si 500 de euro pentru o cezariana.

Studiile arata, de asemenea, ca platile informale oferite in sistemul sanitar variaza si in functie de dezvoltarea zonei geografice. Astfel, pacientii din regiunile Nord-Est, Sud-Est si Sud folosesc mai putin platile informale in sistemul de sanatate, comparativ cu cei din zona Bucuresti-Ilfov, Vest si Nord-Vest, iar pacientii din orasele mari si medii ofera mai des spaga personalului medical decat cei din mediul rural.

Regiunile cu un numar mai mare de paturi la mia de locuitori sunt si regiunile unde exista tendinta mai mare de a se apela la platile informale. „Acestea sunt oferite in mod similar din perspectiva unui numar mai mare de caracteristici precum gen, varsta, educatie, statut social sau venituri,  doar ca unii au sansa sa beneficieze mai mult de serviciile medicale, datorita accesibilitatii mai mari a acestora” se arata in raportul referitor la studiul comandat de Institutul Aspen Romania.

 

Oficial, conditionarea actului medical de primirea spagii este o practica respinsa atat de reprezentantii medicilor, cat si ai pacientilor. In opinia presedintelui Colegiului Medicilor din Romania, „”, sustine dr. Vasile Astarastoae. una dintre cauze ar fi salariul mic primit de medici. Mult hulita spaga este greu de refuzat cand ai salariul de 1.000 de lei pe luna. Marirea salariilor din sistem ar fi una dintre solutii, dar si exemplul occidental ar putea fi o varianta. Modificarea sistemului public dupa modelul occidental din Franta sau Germania, in asa fel incat pacientii spitalelor publice sa aiba varianta paralela a unui act medical platit cu chitanta, ca in sistemul privat. Medicii ar avea venituri mai mari, iar pacientii ar putea avea acces la medicii pe care ii prefera

In acelasi timp, Cezar Irimia, presedintele Coalitiei Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice, este de parere ca „o parte din medici primesc cadouri in semn de apreciere, dupa operatie. Inca mai exista compasiune pentru oameni. Au ramas cativa de care depindem, dar asta nu inseamna ca nu ar trebui sa luam act de cazurile in care actul medical este conditionat in vreun fel de medic. Pe langa cresterea salariilor, o solutie ar fi si reactia imediata a pacientilor atunci cand consemneaza un caz”.

 

Privind lucrurile din perspectiva europeana, aflam ca ultimele statistici din domeniul salariilor medicale in Europa arata ca Romania este pe ultimul loc in ceea ce priveste salariul minim si maxim al medicilor din Uniunea Europeana.

Cu un salariu minim pe luna pentru medici de 373 euro si unul maxim de 874 euro, Romania este cu mult in spatele unor tari precum Danemarca sau Belgia. De exemplu, Danemarca se poate mandri cu un salariu minim pentru un cadru medical de 8.333 euro si unul maxim de 13.333 euro.

Totodata, Romania are si cea mai mica suma alocata cheltuielilor din sistemul medical. Ponderea cheltuielilor cu sistemul de sanatate depaseste 11% din produsul intern brut in patru state din Uniunea Europeana (Franta, Germania, Olanda si Danemarca), aproximativ dublu fata de suma alocata cheltuielilor cu sistemul de sanatate in comparatie cu produsul intern brut in Romania.

„Timp de multi ani, sistemul medical din Romania a fost subfinantat. Bugetul national este impartit intre interesele politice si alte nevoi ale economiei noastre lente. Cheltuielile pe cap de locuitor sunt printre cele mai scazute din Europa, primand ineficienta si coruptia. Personalul medical de exceptie lucreaza in echipe insuficiente si cladiri prost intretinute. Profesorii si managerii de departamente ar putea avea salarii de cincizeci de ori mai mari in strainatate, asa ca nu ne surprinde exodul cadrelor medicale din ultimii ani” spune Zahal Levy, presedintele MediHelp International.

 

Din pacate, in ultimii ani am avut numeroase exemple care sa confirme existenta conditionarii actului medical, insa nimeni nu isi aminteste ca vreun medic sa fi suferit o condamnare definitiva pentru primirea unor foloase, fapt confirmat si de presedintele Colegiului Medicilor din Romania, medicul Vasile Astarastoae, care a declarat ca „in ultimii patru ani nu am fost informat de vreo condamnare definitiva care sa dovedeasca ca vreun medic a conditionat un act medical”.

Au existat in schimb numeroase situatii in care medicii au fost cercetati de anchetatori, unii chiar „saltati” direct din spitale. Asa s-a intamplat recent in cazul doctoritei Lita Argintaru, de la spitalul din Arad, care a fost asteptata de procurori la usa salii de operatie unde asistase la nastere o pacienta al carei sot o denuntase ca a cerut 1.000 de lei pentru efectuarea unei operatii de cezariana.

Si medicul Paul Botez, la vremea respectiva sef al Clinicii de Ortopedie a Spitalului de Recuperare din Iasi, a fost retinut asta-vara, fiind prins in flagrant dupa ce i-a cerut unui pacient 5.000 de lei pentru a-l opera. Tot in flagrant a fost prins, anul trecut, Mircea Cornea, medic primar ginecolog la maternitatea Bucur din Capitala, imediat dupa ce primise 700 de lei de la sotul unei paciente careia urma sa-i faca operatie cezariana.

Sunt cateva exemple care confirma faptul ca fenomenul exista in spitalele din Romania si ca cei vinovati scapa usor, in cel mai rau caz primind pedepse cu suspendare sau alegandu-se cu unele sanctiuni disciplinare.