Specialiștii recomandă atenție la administrarea probioticelor
Studii recente indică faptul că acestea nu trebuie considerate un supliment universal, putând chiar cauza probleme sistemului digestiv.
Foarte la modă în ultimul timp și beneficiare ale numeroase reclame, probioticele, utilizate pentru protecția sănătăţii sistemului digestiv, nu ar trebui recomandate sub forma unui supliment universal, benefic tuturor, conform unui studiu efectuat recent de un grup de cercetători israelieni. Mai mult, administrarea probioticelor pentru a contrabalansa efectele adverse ale antibioticelor ar putea întârzia revenirea la normal a florei bacteriene intestinale după un astfel de tratament, susțin oamenii de știință.
O echipă de cercetători de la Institutul de Ştiinţă Weizmann din Israel au contrazis astfel ideea conform căreia bacteriile probiotice fortifică sistemul imunitar şi corectează efectele adverse ale antibioticelor asupra intestinelor, precizând că acest lucru nu a fost dovedit niciodată până în prezent.
Unul dintre studiile efectuate de specialiştii israelieni a demonstrat că efectul a unsprezece tulpini dintre cele mai frecvente familii de bacterii probiotice variază de la un individ la altul şi poate chiar dăuna în cazul unor persoane. În cadrul cercetării, voluntarii au fost împărţiţi în două grupuri, doar cei din primul eşantion primind un preparat probiotic. Rezultatele au demonstrat că gradul de colonizare a tulpinilor probiotice a variat semnificativ de la o persoană la alta. Concret, la unii voluntari, bacteriile probiotice s-au stabilit în intestinul gros, iar în cazul altora bacteriile au fost expulzate în totalitate.
Oamenii de ştiinţă israelieni au demonstrat că este posibil să se prevadă ceea ce se va întâmpla cu bacteriile probiotice la fiecare pacient în parte, în funcţie de activitatea genelor din sistemul digestiv.
Cercetătorii au subliniat, în concluziile prezentate, că nu este indicat să fie oferite probiotice pe scară largă, ci tratamentul ar trebui personalizat, în funcţie de pacient. „În mod surprinzător, am observat că mulţi voluntari sănătoşi erau de fapt rezistenţi prin faptul că probioticele nu au putut coloniza tractul lor intestinal. Acest lucru sugerează că probioticele nu ar trebui sa fie oferite sub forma unui supliment universal”, a declarat Eran Elinav, specialist în imunologie la Institutul Weizmann, unul dintre autorii cercetării.
În cadrul unui alt studiu, efectuat de specialiştii israelieni, s-a descoperit că tratamentul cu probiotice a împiedicat reintroducerea microorganismelor în corpul uman în forma lor originală, de dinaintea administrării tratamentului cu antibiotice. „Contrar actualei dogme potrivit căreia probioticele sunt inofensive şi sunt benefice pentru toată lumea, aceste rezultate dezvăluie un nou potenţial efect secundar advers al utilizării probioticelor împreună cu antibioticele, care ar putea avea chiar şi consecinţe pe termen lung”, a adăugat cercetătorul.
