Știi și câștigi sănătate: Ambrozia – cel mai de temut alergen de sezon

16 august 2021 | 0 comentarii |

Iubim sfârșitul verii, când canicula se mai domolește. Se spune că timpul stă pe loc între cele două sărbători ale Sfintei Maria (15 august-8 septembrie), când frunzele copacilor încep să se îngălbenească dar nu cad, iar aerul curat și natura ne oferă cu generozitate peisaje într-o cromatică imposibil de redat, chiar și de cel mai renumit pictor…

Iubim plimbările lungi pe cărări de munte și aerul „tare” din mijlocul pădurilor, admirăm parfumul și perfecțiunea florilor de sezon, ne răsfățăm cu gustul delicios al fructelor și legumelor zemoase și parfumate… 

Medicii ne recomandă să profităm din plin de beneficiile pe care toate acestea le aduc sănătății, dar ne atrag atenția să fim atenți și la alergenii care circulă la rândul lor, odată cu fiecare adiere de vânt. 

Ambrozia este de departe cel mai mare „furnizor” de alergen în această perioadă. Mii de români descoperă, anual, că sunt alergoco la această buruiană. Ministerul Mediului informează că „din populația activă a României (9.000.000 persoane), un număr de 482.000 persoane sunt alergice la polenul de ambrozia, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, afecțiune care în timp evoluează spre astm. Aceste date evidențiază o prevalență crescută a alergiei la ambrozia, de 5,35% în populația activă din România, ceea ce indică o morbiditate crescută, comparabilă cu cea dată de diabetul zaharat, spre exemplu. Se estimează că populația expusă la polenul de ambrozia atinge 6 milioane, majoritatea din vestul țării, celelalte regiuni fiind mai puțin afectate”.

 

Cunoscută ca „Otrava zeilor” sau „iarba pârloagelor”, ambrozia este o buruiană periculoasă pentru sănătatea omului, provocând alergii şi stări febrile puternice în perioada înfloririi. O singură plantă poate elibera până la 8 miliarde de grăuncioare de polen (20 de microni în diametru), iar un vârf al concentrației de polen în aer în a doua jumătate a lunii august, care se menține până în octombrie. Concentrația de polen este mai mare la amiază și scade după ploaie și noaptea.

Ambrozia se întâlneşte de obicei pe marginea şoselelor şi în culturi agricole în care se practică tehnologia no-tillage (se intervine asupra solului dor prin semănat), buruiana fiind o mare iubitoare de soluri slab lucrate, nisipoase şi uşor de încălzit. Această plantă poate produce până la 30.000 de seminţe ce îşi pot menţine puterea germinativă până la 40 de ani. În prezent, ambrozia este planta cea mai alergenică din Romania, polenul acesteia fiind sursa principală a rinitelor alergice şi astmului.

Polenul ei poate traversa distanțe foarte mari, ceea ce poate afecta un număr ridicat de persoane care suferă de alergii. Când particulele de polen ajung în nasul unei persoane alergice, sistemul imunitar al acesteia îl percepe ca pe un intrus și eliberează anticorpi – substanțe care în mod normal identifică și atacă bacteriile, virusurile și alte cauze de îmbolnăvire a organismului, ceea ce conduce la eliberarea de histamine în sânge, substanțe chimice care fac ca nasul să curgă, să apară senzația de mâncărime în zona ochilor și alte simptome cunoscute ale alergiilor. Prin intermediul unei hărți virtuale interactive, disponibilă pe www.hartaambroziei.ro, oamenii pot indica locurile în care planta a fost identificată. Prezența plantei a fost semnalată în țara noastră mai ales în zona sudică și vestică.

 

Sensibilizarea alergică la polenul de ambrozia se manifestă clinic cel mai frecvent ca rinoconjunctivită și astm, dar pot apărea și simptome cutanate, inclusiv urticarie și angioedem, putându-se ajunge la manifestări similare celor din șocul anafilactic. Simptomele rinoconjunctivitei alergice sunt: strănut, prurit nazal, obstrucţie nazală, secreţii nazale apoase, prurit ocular, congestie oculară, lăcrimare, iar ale astmului episoade de tuse, dificultate în respiraţie sau wheezing. Aproximativ 80% dintre cei care merg la alergolog în fiecare zi constată că suferă de alergie la ambrozie, iar 25% dintre ei riscă să facă astm bronșic.

Rinita alergică și astmul au caracteristici comune. Deseori coexistă, astfel încât 15% până la 38% dintre pacienții cu rinită alergică suferă și de astm, iar 6% până la 85% dintre pacienții astmatici prezintă și simptome nazale”, explică dr. Simona Băjenaru, medic primar Alergologie și Imunologie Clinică la Spitalul Județean de Urgență Buzău. Specialistul menționează că cele mai frecvente cu care se prezintă pacienții la cabinetul său sunt sensibilizările la acarienii din praful de casă și la polen, vară – polenul de graminee, iar toamna, o creștere semnificativă în ultimii ani a sensibilizărilor la polen de Ambrosia.

Șocul anafilactic este cea mai severă formă de reacție alergică, cu debut brusc, neașteptat, și tablou clinic deseori dramatic, putând duce la deces prin obstrucția căilor aeriene și colaps vascular ireversibil. Șocul anafilactic reprezintă o urgență medicală.

Tocmai de aceea, Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC) relansează, anual, Campania de avertizare asupra alergiei la polen de Ambrozia.

 

Dr Simona Băjenaru

Medicii alergologi recomandă pacienților care se știu alergici să evite pe cât posibil activităţile în aer liber în această perioadă, să păstreze ferestrele închise pe timpul zilei, atât acasă cât şi în maşină, să-şi schimbe hainele după ce ies afară pentru perioade mai lungi de timp,  să facă duş la sosirea la domiciliu,  să se spele frecvent pe faţă şi mâini, să evite sau să consume cu precauţie fructe şi legume crude, dacă au prezentat manifestări de sindrom de alergie orală (până la evaluarea alergologică). Atenție, medicul alergolog este singurul care poate efectua testarea ce pune în evidenţă alergenul sensibilizant.

Știu că este foarte dificil să rămânem în continuare în case și după relaxarea restricțiilor, însă recomand persoanelor alergice să evite activitățile prelungite în aer liber în zilele călduroase și uscate, când concentrația polenurilor este mare. De asemenea sunt de evitat zonele cu concentrații ridicate de polen. Deși mișcarea și exercițiile fizice în aer liber sunt bine venite după o astfel de perioadă,  nu le recomand pacienților alergici plimbările, alergările, mersul pe bicicletă sau picnicurile în parcuri sau în mediul rural, în această perioadă. În exterior, purtarea măștilor ar putea ajuta, la fel și purtarea ochelarilor protectori, preferabil cu apărătoare la părțile superioare şi laterale ale ramelor. Acasă, e bine să ținem ferestrele închise între orele 6.00 și 16.00 și să folosim filtre speciale pentru alergeni la aparatele de aer condiționat. De asemenea, recomand spălarea frecventă a feţei cu apă în cursul zilei şi duşul la sosirea la domiciliu, pentru îndepărtarea grăuncioarelor de polen, iar uscarea lenjeriei şi a hainelor e preferabil să de facă în uscător, nu în mediul exterior”, a subliniat dr. Simona Băjenaru.

 

Dr. Roxana Bumbacea

În contextul pandemiei de COVID-19, medicii alergologi spun că „problemele pacienților alergici se complică Un strănut care primea un politicos «Sănătate!» atrage imediat atenția celor din jur; tusea care îl poate însoți declanșează panica… Daca are noul coronavirus? Daca sunt în pericol? Este o situație pe cat de des întâlnită, pe atât de normală, pentru ca tensiunea creata de frica si neînțelegerea simptomelor duce la aceasta stare de lucruri. Până într-un punct, cele două – alergia și COVID-19 – se aseamănă: tusea, secrețiile nazale și durerile de cap pot apărea în ambele situații. Însă febra peste 38 de grade Celsius, durerile musculare, pierderea mirosului, alterarea stării generale, oboseala sunt simptome care, mai probabil, aparțin COVID-19”, a explicat conf. dr. Roxana Bumbăcea, președinte SAIC.

Medicul buzoian Simona Băjenaru atrage atenția și asupra faptului că, pe lângă măsurile de evitare a răspândirii infecțiilor cu noul virus este necesar ca pacienții alergici să se protejeze și împotriva alergenilor care le creează probleme în fiecare an…

Medicii alergologi spun că există pacienţi cu manifestări de alergie la polenul de buruieni care pot asocia și acuze digestive (mâncărime la nivelul cavităţii bucale, edem limbă, buze, „senzaţie de nod în gât”, balonări, tranzit accelerat) la consumul anumitor fructe şi legume, aspect cunoscut ca sindrom de alergie orală și care prezintă un risc crescut în cazul consumului de produse fitoterapice (produse tip plafar) sau produse apicole (polen, miere).

 

În ceea ce privește medicația, dr. Băjenaru subliniază că că polenul de ambrozie afectează atât aparatul respirator cât și pielea pacienților alergici, motiv pentru care aceștia au nevoie de o cantitate mare de medicație, iar dacă simptomele sunt foarte puternice și netratate corespunzător, pot ajunge la astm. „Sunt simptome clasice pentru o polinoză, adică sunt simptome în primul rând de rinoconjunctivită alergică, nas înfundat, nas curgător, strănut, mâncărimi de nas, mâncărimi de ochi, lăcrimare, ochi congestionaţi, dar în cazul polenului de ambrozie, foarte multe persoane asociază şi simptome de bronhoobstrucţie, cu tuse, senzaţie de lipsă de aer, respiraţie şuierătoare şi desigur, uneori şi erupţii cutanate, de la urticarie, până la dermatite. Este foarte dificil să faci o prevenţie atunci când discutăm despre un alergen care este în afara casei şi desigur, într-un sezon atât de frumos în care toată lumea preferă să stea în spaţiile de afară”, atrage atenția dr. Băjenaru.

Este extrem de important să solicitați ajutorul unui medic alergolog pentru un diagnostic corect și un tratament eficient, care să vă protejeze de complicații grave.

Legea nr. 62/2018 privind combaterea ambroziei, prevede distrugerea acestei buruieni de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole, precum și beneficiarii lucrărilor de construcții, unde au fost identificate focare de infestare. nerespectarea acestor prevederi atrage amenzi de la 750 lei la 5.000 lei pentru persoanele fizice și de la 5.000 lei la 20.000 lei pentru cele juridice.

 

Știați că…

* Ambrozia mai este cunoscută sub denumirile populare iarba de paragină, iarba pârloagelor sau floarea pustei!

* Se estimează că populația expusă la polenul de ambrozia atinge 6 milioane de români, majoritatea din vestul țării!

* Ambrozia este o plantă cu talia semiînaltă de 50 -100 cm, uneori chiar mai înaltă la maturitate, cu rădăcina pivotantă foarte dezvoltată de 1,2 – 1,5 metri!

* O singură plantă matură poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative până la 40 de ani.

* Ambrozia produce o cantitate mare de polen, iar acesta conține multiple fragmente extrem de alergizante. Este suficientă o concentrație de polen în aer de sub 30 grăunciori de polen/m3 pentru a induce o reacție alergică.

* În mod uzual, alergiile la polen sunt cauzate de expunerea la polenul de ambrozia pe parcursul mai multor ani (3-4 ani), astfel că simptomele de rinită alergică apar la copii cu vârsta de cel puțin 4-5 ani!

* Planta atinge perioada de maximă polenizare în lunile august – septembrie şi se întinde până sfârșitul lui octombrie.

* Aerosolii salini pot ajuta pacienții atât pe perioada alergiei sezoniere, cât și pentru prevenirea ei în restul anului, ducând la scăderea reactivității bronșice și a mucoasei nazale la alergeni.  Prevenția infecțiilor bacteriene și scăderea consumului de medicamente împiedică apariția infecțiilor și duc la scăderea lăcrimației și a roșeții oculare și implicit, a somnului.

 

Istorie și legendă  

* De-a lungul timpului s-au emis mai multe păreri în legătură cu ce este ambrozia”. În context cultural, ambrozia ne trimite cu gândul la celebra expresie „Ambozie şi nectar”, care aminteşte de lumea fericită, arhetipală, a zeilor din Olimp, pentru care „ambrozia” (din grecescul ambrotos = nemuritor) era hrana care îi făcea eterni, iar „nectarul”, băutura miraculoasă (un amestec de vin şi miere, cu flori macerate, păstrată în vase mari de lut), cu care se desfătau în lăcaşul lor din cer, ascultând muzica divină a lirei lui Apollo, zeul artelor şi al luminii.

* În tradiţiile româneşti, „ambrozia şi nectarul” erau lăptişorul de matcă şi „păstura” (aceasta din urmă este polenul pe care albinele îl depun în faguri pentru a-l folosi ca hrană, iarna, sau pentru a astupa crăpăturile stupului).

* Vechii daci numeau „miedul” (băutură rezultată din fermentarea mierii) „nectarul zeilor”. Miedul ar fi cea mai veche băutură alcoolică din lume, despre care s-au găsit dovezi în vase de ceramică antice din China anilor 7000 î.Hr. Elixirul a fost consumat la curțile regale multe secole, inclusiv de personalități precum Tutankamon sau Regina Elisabeta a II-a. Chiar și maiașii făceau mied.

Hesiod, unul dintre cei mai vechi scriitori ai Greciei (aproximativ secolul al VIII-lea i.Hr.), descria ambrozia ca pe un „ulei divin, cu aromă de trandafir”, în timp ce Homer credea că este adusă din Orient, iar în scrierile post-homerice se consemnează că era folosită de eroi, printre aceştia legendarul Ahile, fiu al lui Zeiţei Thetis şi al muritorului Peleus.

* Mai târziu, în secolul al XIX-lea, Georg Friedrich Wilhelm Roscher, istoric şi economist, credea că ambrozia era „mierea sălbatică”. Alţii considerau că este o “sevă vegetală”, asemănătoare cu uleiul de măsline.

* Astăzi, ambrozia este numele unei plante invazive, din familia Asteraceae, supranumită „Otrava zeilor” sau „iarba de paragină”/ „iarba pârloagelor”, care se răspândeşte foarte repede, în numeroase medii – parcele agricole, terenuri necultivate, pe marginea drumurilor, a căilor ferate, pe malul apelor, în parcuri neîngrijite etc.

 

* Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările medicului specialist. 

 


Adaugati un comentariu


 

*