Știi și câștigi sănătate: Testul Babeș-Papanicolau, cea mai eficientă metodă de prevenire a cancerului de col uterin

Sănătatea este bunul cel mai de preț pe care îl avem, iar neglijarea ei ne poate costa liniștea personală, a familiei, a prietenilor și chiar viața. Cancerul de col uterin este a patra cauză de cancer la femei, la nivel mondial, și principala cauză de mortalitate la femeile de vârstă activă, 15-45 ani.

În Uniunea Europeană, România se află într-o situație nefavorabilă în privința incidenței (32,8 cazuri noi/100000 femei) și a mortalității prin cancer de col uterin (10,9 decese/100000). În fiecare an, peste 3.300 de cazuri noi de cancer de col uterin sunt descoperite la femeile românce, iar jumătate peste 1.700 sunt decse, România ocupând primul loc la mortalitatea prin cancer de col uterin.

Testul Babeș-Papanicolau (PAP) este însă o metodă de screening cervical utilizată pentru a detecta modificări potențial precanceroase și canceroase la nivelul colului uterin, cea mai facilă investigație pentru depistarea precoce a acestuia. Alături de acesta, analiza pentru diagnosticarea infecției cu virusul Papilloma uman (HPV), factorul cauzator al modificărilor celulare precursoare ale cancerului cervical, reprezintă cele două metode eficiente pentru depistarea modificărilor care pot duce la neoplasm cervical. Depistarea precoce, îndrumarea pacienților cu leziuni precursoare sau incipiente către servicii medicale specializate de diagnostic și tratament și creșterea gradului de informare a populației, pentru utilizarea serviciilor de screening ca metodă de depistare precoce a cancerului de col uterin la persoane asimtomatice pot salva multe vieți.

 

În ultima perioadă, deși incidența neoplasmului cervical la nivel mondial a scăzut cu peste 50% datorită utilizării prevenției primare prin vaccinare împotriva HPV și datorită screening-ului, incidența și prevalența rămân crescute în țările în care programele de screening nu au fost implementate cu succes. Pe de altă parte, cancerul de col uterin este, din păcate, un diagnostic tot mai des întâlnit la femei din ce în ce mai tinere, din cauză că acestea tind să amâne controlul ginecologic de rutină, în lipsa unei simptomatologii care să le afecteze.

Testul Babeș-Papanicolau este cea mai facilă și mai eficientă metoă de screening pentru cancerul cervical, alături de consultul ginecologic și alte investigații specifice.

Există două tipuri de test Babeș-Papanicolau: convențional – presupune ca după recoltare proba să fie întinsă pe lamă și fixată (aceasta nu permite detectarea HPV din aceeași probă) și în mediu lichid – după prelevare, proba este introdusă într-un flacon care conține un mediu special în care celulele sunt păstrate (metoda permite genotiparea HPV din aceeași probă).

Depistarea leziunilor colului uterin într-o etapă timpurie a carcinogenezei și abordarea integrată a informaţiilor clinice și citologice, cu modularea conduitei diagnostice și terapeutice conform unor protocoale larg acceptate, reprezintă cheia scăderii incidenței leziunilor și a cancerului invaziv, mai spun medicii.

 

Testul Babeș Papanicolau permite identificarea și tratarea celulele atipice cu mult înainte ca orice simptom să apară, motiv pentru care este foarte important ca femeia să se testeze. Cancerul de col uterin este frecvent asimptomatic sau simptomele pot să apară când boala se află deja într-un stadiu avansat. Cu cât se descoperă această afecţiune în stadiile ei incipiente, cu atât șansele de vindecare sunt mai mari. De asemenea, cu ajutorul testului Papanicolau pot fi depistate infecţiile genitale, fiind un prim pas în vindecarea acestora.

Se disting 5 grade de severitate pentru diagnosticul stabilit prin testul Babeș-Papanicolau: I -frotiu normal, II -frotiu inflamator, III -frotiu suspect cu celule modificate, IV -frotiu tipic neoplazic, cu celule atipice și celule normale, V -frotiu neoplazic cu un mare număr de celule atipice.

În cadrul testului se verifică prezența sau absența modificărilor celulare și aspectul cervixului, care este partea inferioară a uterului. Acest test presupune constituirea unui frotiu în urma prelevării unui eșantion mic de celule de pe suprafața cervixului și analizarea acestui frotiu la microscop.

 

Screeningul cervical este recomandat tuturor femeilor active sexual, alături de consultul ginecologic anual, pentru a putea depista modificările anormale apărute la nivelul acestor celule. Pentru majoritatea acestora, testul nu arată nicio modificare, dar pentru 1 din 10 femei, detectează modificări anormale.

„Frotiul cervical Babeș-Papanicolau poate salva vieți, dacă este făcut la momentul oportun. Este o investigație simplă, netraumatizantă, gratuită și pentru care nu este nevoie de foarte mult timp. Acesta poate evidenția și anumite modificări ale colului, provocate de infecții sau inflamații, care va ajuta medicul să diagnosticheze și să instituie tratamentul adecvat, astfel încât femeia să-și poată conserva sănătatea. Testul face parte din examenul ginecologic de rutină, este neinvaziv și ușor de suportat de pacientă. Modificările pe care le observăm în laborator nu înseamnă că stabilim diagnosticul de cancer, dar pacientele au nevoie de investigații de specialitate în urma cărora se decide procedura terapeutică. Cu cât aceste modificări sunt depistate mai devreme, cu atât cresc șansele de vindecare”, spune  dr. Doina Popescu, medic primar Anatomie Patologică. Medicul apreciază că ideal ar fi ca un astfel de test să fie efectuat anual. Pentru a beneficia de testări gratuite în cadrul programului de screening, femeile trebuie să se adreseze mai întâi medicului de familie, pentru a obține o trimitere cu care merg la medicul ginecolog, unde li se recoltează probe care sunt trimise apoi la laborator. Rezultatele testelor sunt trimise la cabinetele medicilor de familie, iar aceștia le comunică pacientelor și împreună ecid conduita terapeutică.

 

Medicii atrag atenția asupra riscurilor la care se supun femeile lăsând anii să treacă fără să evalueze starea de sănătate a organelor genitale. Screening-ul pentru cancerul cervical este recomandat indiferent de existența sau nu a activității sexuale, deoarece virusul HPV (Human Papiloma Virus) poate fi prezent dar „adormit” și nu va fi detectat ani întregi, dar mai târziu devine activ. Vaccinarea contra HPV este însă metoda prin care boala poate fi prevenită. Este important de știut că există numeroase tulpini HPV, dintre care unele cu grad înalt de risc, iar vaccinul protejează împotriva a maximum 9 tulpini. Din păcate, România a înregistrat un eșec răsunător la vaccinarea anti-HPV în campania din 2008, dar în 2020 a fost reluată campania de vaccinare pentru fetele între 11 și 14 ani și aproape 30.000 de adolscente s-au vaccinat. Mult peste așteptări pentru o campanie care s-a desfășurat în pandemie! Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, promitea în luna mai a acestui an, extinderea campaniei de vaccinare la fetele cu vârsta peste 14 ani și la băieți. Nu este însă clar de când ar putea fi extinsă campania.

Infecția cu HPV este foarte răspândită în populație, iar în multe cazuri, virusul este eliminat de sistemul imunitar. Când acest lucru nu se întâmplă, infecțiile cu HPV pot declanșa însă cancer de col uterin (cel mai frecvent), cancer laringian, cancer faringian, penian, vulvar, anal sau tegumentar. Un test HPV pozitiv nu înseamnă însă existența cancerului de col. Pentru a dezvolta modificări celulare, acesta trebuie să persiste o perioadă îndelungată, timp în care virusul poate fi eliminat spontan din organism. În situația în care persistă și conduce la leziuni cervicale, acestea pot fi identificate prin test PAP sau alte investigații (colposcopie, biopsie) dacă este necesar și tratate. De aceea, indiferent de statusul vaccinal, se recomandă efectuarea screening-ului în mod regulat. Testul pentru detectarea și genotiparea tulpinilor HPV este un test de screening pentru cancerul cervical. Acesta poate fi efectuat separat sau concomitent cu testul Babeș-Papanicolau, genotiparea efectuându-se din aceeași probă recoltată.

 

Testul Babeș-Papanicolau este recomandat anual, din momentul în care femeia devine activă din punct de vedere sexual, adică începând cu vârsta de 18-21 de ani, dar mai ales femeilor cu vârste între 45 și 65 de ani. Screening-ul pentru neoplasmul de col uterin poate înceta în cazul femeilor de peste 65 ani care au avut teste PAP normale în ultimii ani și în cazul femeilor care au avut histerectomie totală (îndepărtarea chirurgicală a uterului și colului) pentru o patologie benignă.

„În general, testul Babeș Papanicolau trebuie făcut anual, deoarece depistarea și diagnosticarea precoce a modificărilor celulare cervicale scade cu apoximativ 80 la sută riscul apariției cancerului de col uterin. Cauzele apariției acestei boli sunt multiple, cea mai frecventă fiind prezența tipurilor oncogene a virusului HPV (Virusul Papiloma Uman), a cărui agresivitate asupra epiteliului cervical este favorizată de o multitudine de factori (imunitate scăzută, fumat, parteneri multipli etc.). Vaccinarea HPV este cea mai bună metodă de prevenire a bolii dar, din păcate, în România, prevenția lasă mult de dorit. Unele țări au extins vaccinarea și la băieți, care sunt purtători ai virusului (Marea Britanie și Australia) sau până la vârsta de 45 de ani, atât la femei, cât și la bărbați (Statele Unite ale Americii). Australia este prima țară din lume care a anunțat că ar urma să fie eradicat cancerul de col uterin în următorii 20 de ani”, explică dr. Crina Ștefănescu, medic primar OG.

În plus, spune medicul spune că există anumite semne și simptome care ar trebui să determine femeia activă sexual să se programeze la o consultație ginecologică: tulburări ale ciclului menstrual, orice secreție vaginală ce nu pare obișnuită sau durere, sângerare vaginală după contactul sexual, sângerare după menopauză. În cazul în care o femeie a suferit o operație de histerectomie totală, testul Papanicolau se va efectua doar la recomandarea medicului curant.

 

Trebuie reținut, așadar, că prevenirea cancerului de col uterin se poate realiza prin vaccinare și testare periodică. Aplicate împreună, vaccinarea împotriva virusului human papiloma (HPV) și screening-ul reprezintă strategia optimă de protecție împotriva cancerului de col uterin. Riscul de cancer poate fi redus cu 40-70% prin vaccinare, iar testarea periodică reduce cu încă 30 până la 50% riscul. Screening-ul femeilor vaccinate adaugă o reducere de 30% a mortalității specifice prin cancerul de col uterin.

Numele testului Babeș-Papanicolau este dat de asocierea numele medicului român Aurel Babeș, care a efectuat primul astfel de test și a explicat importanța examinării microscopice a celulelor cervicale pentru diagnosticarea cancerului de col uterin, cu cel al medicului grec Georgios Papanikolaou care a perfecționat metoda și a clasificat tipurile de teste și rezultate. Deși cei doi medici au efectuat cercetări independente cu privire la același subiect cu rezultate similare, la nivel internațional doar Papanikolaou este recunoscut ca fiind inventatorul metodei de screening citologic, de aceea doar în România se folosește denumirea de test Babeș-Papanicolau.

 

* Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările medicului specialist.