Știi și câștigi sănătate: Între pofte și nevoi

Trăim într-o lume în care obezitatea crește „ca Făt frumos, într-o zi cât într-un an”, iar medicii și nutriționiștii ne atrag atenția să avem grijă ce și cât mâncăm și să nu ne lăsăm atrași de tot felul de rețete „miraculoase” și suplimente alimentare promovate în toate mediile de comunicare. Industria „detoxului” a căpătat proporții uriașe, deși nu oferă garanții, iar în anumite situații poate constitui chiar un risc pentru sănătatea sistemului digestiv, care se bazează pe coloniile de bacterii benefice organismului.

Cel mai eficient, atât pentru sănătate cât și pentru siluetă este să trecem la obiceiuri mai bune și un stil de viață sănătos prin reguli simple, iar în dorința noastră de perfecțiune fizică și în goana după silueta ideală să nu apelăm la măsuri de compromis… Este indicat însă, dacă ați decis să urmați o cură de detoxifiere a organismului, să vă adresați unui medic specialist. Pe baza istoricului medical și a particularităților specifice stilului propriu de viață, acesta vă poate recomanda dieta care vi se potrivește!

 

Stilul de viață, stresul de la locul de muncă și condițiile mediului în care trăim reprezintă factori de suprasolicitare pentru organism. Organismul este capabil să se purifice singur, dar lipsa exerciţiilor fizice, nivelul de stres tot mai ridicat, constipaţia, dietele necorespunzătoare sau creşterea toxinelor din mediu pot exercita o mare presiune asupra organismului.

Studiile efectuate de cercetători în nutriție sugereză că microbiomul uman intestinal are un rol important în diminuarea riscului multor boli cronice, inclusiv metabolice, neuroendocrine, autoimune și cancer. Un echilibru sănătos conduce la buna funcționare metabolică și previne îmbolnăvirile. La polul opus, disfuncția microbiotei este corelată cu boli intestinale și afecțiuni neurologice. Înțelegerea cauzelor dezechilibrului microbiotei intestinale, precum și capacitatea de menținere a unei proporții favorabile de microorganisme benefice va fi un obiectiv pentru dezvoltarea de noi intervenții terapeutice.

Microbiota umană este un ecosistem de microorganisme comensale, simbiotice și patogene care depășesc genele gazdei lor de peste 100 de ori. Printre cel mai des întâlnite organisme patogene se numără bacterii, virusuri și fungi care populează tractul gastrointestinal pielea și mucoasa bucală. O diversitate mai mică este considerată un marker al disbiozei (dezechilibrului microbian) în tractul intestinal și a fost întâlnit în boli autoimune, obezitate și boli metabolice, precum și la persoanele vârstnice. Pe de altă parte, microbiomul desemnează totalitatea elementelor genetice ale microbilor și interacțiunile acestora într-un mediu.

 

Transferul microbiomului se face la naștere, se definitivează în copilărie și este influențat de alimentație și de administrarea medicamentelor, în special a antibioticelor. Microbiomul uman deține funcții extensive precum dezvoltarea imunității, apărarea organismului de agenții patogeni, fiind gazda pentru producția de acizi grași cu lanț scurt importanți pentru metabolism, sinteza vitaminelor și depozitele de lipide, având totodată o influență asupra comportamentului uman, ceea ce îl face un organ esențial, fără de care nu am putea funcționa optim. Microbiomul intestinal și relația sa cu sănătatea și bolile au fost supuse unor cercetări extinse, iar microbiomul intestinal s-a dovedit a fi implicat în menținerea metabolismului uman, nutriției, fiziologiei, funcției imunitare și sănătății mintale.

Nu trebuie ignorat faptul că microbiomul fiecăruia este influențat de factori genetici și factori externi care pot determina modificări cu consecințe favorabile sau nu. Poluarea, refrigerarea alimentelor, creșterea gradului de igienă, scăderea infecțiilor cu germeni patogeni, creșterea consumului de grăsimi, de carne și scăderea consumului de fructe, vegetale și fibre sunt factori care au influențat microbiomul în ultimele decenii. Microbiomul intestinal este în simbioză cu organismul uman, având funcții multiple, necunoscute complet încă.

 

Tocmai de aceea, medicul nutrționist Mihaela Bilic ne spune că este important să menținem un echilibru între pofte și nevoi, că trebuie să simplificăm lucrurile, adică să mâncăm din toate câte puțin, fără interdicții și sentiment de vină, să nu ne refuzăm niciun moft, dar să avem o măsură în toate. Și mai ales să nu ne luăm după tot felul de rețete și sfaturi neavizate. „Nutriția a devenit un subiect inepuizabil, despre care toată lumea simte nevoia să-și dea cu părerea. Și n-ar fi o problemă dacă afirmațiile și atitudinile ar fi moderate, permisive, echilibrate. Mâncarea n-a omorât pe nimeni, deci oricine poate să promoveze rețete/scheme/strategii, măcar și prin prisma experienței personale. Iar cei care vor să țină cont de astfel de sfaturi/opinii/recomandări sunt liberi să o facă – în cel mai rău caz s-ar putea ca ele să nu dea rezultate. Însă e mare diferență între a promova mâncarea dietetică și schemele rigide de alimentație și a nega metabolizarea fructozei, doar pentru că nu-ți convine că fructele îngrașă. E mare diferență între a promova un stil de viață sănătos, bazat pe mișcare și pe de altă parte a desființa grupe importante de alimente, precum carnea sau produsele lactate. Pentru acești „guru” autoproclamați ai nutriției, recomandarea mea este: informați-vă, cercetați, documentați-vă. Citiți înainte de a vorbi! Vorbiți pe bază de dovezi, nu din auzite! Și acceptați că există păreri și opinii diferite de ale voastre, chiar dacă nu vă convine! Medicina, biochimia și biofizica nu pot fi rescrise după bunul vostru plac, iar organismul uman este de o complexitate năucitoare, pe care mai avem mult până să o deslușim”, scrie medicul nutriționist pe pagina sa de Facebook.

 

Și tot dr. Bilic ne spune că, pe lângă nutriționist, kilogramele în plus e bine să fie tratate și de psiholog. „Problema nu e CE mâncăm, ci DE CE mâncăm…”, subliniază medicul, menționând că obiectivul nu trebuie să fie acela de a găsi „vinovatul” pentru kilogramele în plus, ci să conștientizăm că „toate alimentele îngrașă și niciunul nu te împiedică să slăbești”, adică este important ce, cum, de ce și cât folosești pentru a obține efectul dorit.

„Relația cu mâncarea și comportamentul alimentar sunt atât de complexe și de greu de controlat, tocmai pentru că au 2 sisteme de reglaj. Primul, homeostatic, este bazat pe nevoile organismului ca să rămână în echilibru și are ca instrument senzația de foame; el ne furnizează impulsurile necesare pentru a avea o greutate de echilibru. Al doilea, hedonic, este bazat pe pofte și produce comportamentul/acțiunea necesare satisfacerii acestor pofte. Cele două sisteme desfășoară între ele un dialog armonios și permanent, ce are ca rezultat unirea corpului cu mintea – primul își exprimă nevoile, al doilea le satisface. (…) Printr-un proces de învățare instinctivă și inconștientă, plăcerea ne este asociată noțiunii de satisfacere a nevoilor. Ea, plăcerea, stabilește o paralelă și un dialog constant între sistemul de nevoi și cel de dorințe/pofte. Fără această percepție/apariție a plăcerii, creierul nu realizează că nevoile i-au fost satisfăcute și continuă să-și dorească ceea ce el crede că-i lipsește”, explică dr. Bilic, arătând că cel mai des, oamenii se îngrașă pentru că pofta de a mânca este mai mare decât nevoia de mâncare.

Cu alte cuvinte, cel mai eficient, atât pentru sănătate cât și pentru siluetă este să trecem la obiceiuri mai bune și un stil de viață sănătos prin reguli simple, iar în dorința noastră de perfecțiune fizică și în goana după silueta ideală să nu apelăm la măsuri de compromis și să nu ne punem (fie și pentru moment) sănătatea pe planul doi…

 

Iar când se ajunge la boală, medicina personalizată pare să dea cele mai bune rezultate și deja salează vieți în țările dezvoltate. Timid, începe să devină tot mai cunoscută și la noi. Este un concept relativ nou, care separă pacienții în grupuri diferite, cu decizii medicale personalizate, practici și proceduri pentru fiecare persoană în parte.

Conceptul se bazează pe faptul că pacienții cu același diagnostic clinic pot răspunde diferit la tratament. Principiile care stau la baza medicinii personalizate sunt bazate pe știință și informații precise. Caracteristicile personale ale pacientului și cele specifice bolii influențează modul în care medicii acționează din punct de vedere al strategiei de tratament, astfel că fiecare caz va fi abordat într-o manieră holistică, fiind analizată situația atât din punct de vedere medical, cât și la nivel psihologic și invidual.

În plus, o abordare integrativă a stării de sănătate a unui pacient trebuie să ia în considerare nu doar latura fizică, ci și pe cea emoțională, iar pentru că fiecare individ este diferit la nivel biochimic, trebuie știut că ceea ce poate funcționa pentru o persoană, alteia îi poate face rău. Și, cel mai important, întotdeauna trebuie să ne informăm din surse sigure, deoarece pe internet există multe rețete și tratamente care nu se potrivesc tuturor în egală măsură, ci chiar ne pot face mai mult rău.

 

* Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările medicului specialist.