Știi și câștigi sănătate: Canicula crește riscul de enterocolită
Enterocolita, o boală acută infecțioasă, o inflamaţie acută a intestinului subţire şi a colonului, este considerată una dintre bolile verii, pentru că apare mai frecvent în sezonul estival, atât la copii cât si la adulti. Chiar denumirea afecțiunii implică inflamarea intestinului subtire (enteritis) și a colonului (colitis).
Desi poate avea mai multe cauze, temperaturile crescute reprezintă cauza principală a declanșării bolii, deoarece favorizează înmulţirea bacteriilor şi a virusurilor şi predispun adultul sau copilul la deshidratare. Aceasta produc scăderea imunităţii şi creşterea vulnerabilităţii în faţă agenţilor patogeni digestiv.
Enterocolita debutează brusc și are simptome destul de agresive, putându-se manifesta prin poate manifestă prin durere abdominală, vărsături, diaree, sânge în scaun, febră, frisoane și dureri musculare, asociate cu semne ale deshidratarii precum letargie, cefalee, scăderea frecvenţei micţiunilor etc.
Cele mai frecvente cauze ale apariţiei enterocolitelor, în sezonul cald, sunt infecţiile virale (rotavirus, adenovirus, Norwalkvirus), bacteriene (Salmonella, Shigella, E. coli) şi mai rar cele parazitare (Giardia, Entamoeba histolytica). Infectarea se produce prin mâini nespălate, alimente sau apă contaminate, în special prin lactate sau carne slab procesate termic, dar și prin consumul de fructe și legume nespălate sau insuficient spălate.
Ca să poată fi ținute la distanţă aceste probleme de sănătate, medicii recomandă să se păstreze o igienă adecvată, să se spele şi să se dezinfectezea corect mâinile înainte de a mânca, dar și fructele și legumele pe care le consumăm. Totodată, nu este indicat consumul de lactate, ouă şi carne fără a fi preparate termic în mod adecvat, şi nu în ultimul rând se recomandă consumul a cel puţin 2-3 litri de apă zilnic, în sezonul cald.
Medicii spun că pe durata unui episod de enterocolită, care poate fi de 3-5 zile, tratamentul se concentrează în primul rând pe hidratare, deoarece în urmă vărsăturilor şi/sau a diareei apare deshidratarea, care poate agrava starea pacientului. Aceasta se face fie natural, pe cale orală, fie intravenos, în situaţia în care pacientul varsă frecvent. Concomitent se pot administra antitermice pentru febră, antispastice pentru dureri abdominale şi prokinetice pentru vărsături, potrivit recomandărilor medicale.
Pentru remiterea scaunelor moi se recomandă o dietă bazată pe alimente uscate, orez, supe cu carne şi rădăcinoase, fără lactate fermentabile şi fără crudităţi; în plus, se pot administra cărbune sau medicamente care leagă scaunul, asociate cu probiotice. Dacă durata bolii creşte peste 3-5 zile, este necesar un consult de specialitate, precum şi examinarea probelor din scaun cum ar fi coprocultura, care poate decela agentul patogen şi se poate efectua terapie ţintită cu antibiotice. Atenție, antibioticele se folosesc cu precauţie în enterocolite, fiind utile doar în infecţiile bacteriene, nu şi în cele virale.
Dacă starea pacientului se agravează, însemnând persistenţa febrei, a durerilor abdominale, a sângelui în scaun, a vărsăturilor sau a diareei, lipsa micţiunilor și letargie, atunci se recomandă prezentarea la camera de gardă a unui spital de boli infecţioase sau evaluarea gastroenterologică.
După remiterea enterocolitei, pacientul poate rămâne cu un disconfort abdominal, cu balonare, borborisme şi chiar scaune moi, simptomatologia încadrându-se în sindromul de intestin iritabil. Este bine, de aceea, ca pacientul respectiv (sau părinții copilului afectat, după caz) să încerce să excludă din dietă alimentele fermentabile (lactate, fructe şi legume crude), timp de o lună, recomandându-se consumul de probiotice timp de 2-3 luni.
Medicii ne atenționează să avem mare grijă în vacanţe, deoarece există un risc mai mare de a face enterocolite, din cauza spălării inadecvate a mâinilor, consumării unor alimente posibil contaminate, a procesării termice suboptimale a cărnii, ouălelor sau lactatelor.
Un dezinfectant de mâini în geantă este foate util atunci când nu există posibilitatea spălării pe mâini şi, de asemenea, alegerea cu grijă a locului de luat masă. În plus, în geantă de voiaj trebuie să existe din toate medicamentele mai sus menţionate, pentru a putea depăşi un episod de enterocolită acută.