Știi și câștigi sănătate: Inima și canicula

România fierbe la 40 de grade Celsius, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) a depășit pragul critic de 80 de unități. Canicula și disconfortul termic accentuat sunt greu de suportat chiar și de oamenii sănătoși, iar pentru cei care suferă de boli de inimă, poate fi chiar periculos. Știm cu toții că mortalitatea cardiovasculară crește în condiții de temperaturi extreme, de aceea medicii ne reamintesc importanța prevenției, a hidratării și a administrării corecte a tratamentelor.

Organismul nostru este „setat” de mama-natură să se menţină la o temperatură de 37 grade Celsius. Dacă temperatura corpului creşte chiar şi cu un grad, atunci inima va fi nevoită să pompeze mai mult sânge pentru a răcori organismul, ceea ce înseamnă un flux mai redus de sânge în muşchi, şi, implicit, un ritm cardiac crescut. Vasele de sânge se dilată, iar corpul începe să se răcească prin transpiraţie, însă inima începe să bată mai repede, în timp ce tensiunea arterială scade. Atunci când o persoană se expune la temperaturi ridicate are loc o suprasolicitare a sistemului cardiovascular, prin creșterea debitului cardiac și prin scăderea tensiunii arteriale din cauza vasodilataţiei.

Expunerea la soare este benefică pentru absorbția vitaminei D, pentru întărirea sistemului imunitar, pentru îmbunătățirea calității somnului și pentru ameliorarea diferitelor forme de depresie și chiar diminuează considerabil predispozița unui atac cardiac sau apariția complicațiilor grave după producerea acestuia, cu condiția ca temperaturile să nu fie caniculare. Valurile de caldură și temperaturile ridicate pot duce însă la complicații și probleme grave, atât pentru pacienții cu probleme cardiace, cât și pentru persoanele sănătoase.

Sănătatea este influențată, în mare măsură, de complexul factorilor atmosferici, ce includ temperatura, umiditatea, presiunea și curenții de aer. Pe timp de vară, când temperaturile înregistrează valori record, persoanele sensibile și în special cele diagnosticate cu boli de inimă sunt cele mai susceptibile de a suferi neplăceri, precum dispnee (dificultate în respirație), tahicardie (accelerarea anormală a bătăilor inimii), amețeli, palpitații, leșin, spasmofilie sau angina pectorală. Totodată, cardiacii sunt expuși riscurilor crescute de accidente vasculare și chiar infarct miocardic.

Explicația constă în faptul că, atunci când inima este deja slăbită, iar din cauza căldurii excesive nu poate pompa suficient sânge nici în condiții normale, cu atât mai puțin va putea susține un flux circulator crescut, iar în cazul persoanelor cu insuficiență cardiacă, vasele de sânge de la nivelul pielii nu pot dilata la fel ca în cazul oamenilor sănătoși. În plus, tratamentul pentru inimă poate interfera cu mecanismele de apărare contra supraîncălzirii, beta-blocantele scad frecvența cardiacă, iar diureticele pot induce deshidratare suplimentară. În aceste condiții, expunerea la căldură devine periculoasă, de aceea medicii recomandă ieșirea afară doar în primele ore ala dimineții și seara, sfătuindu-ne ca în cazul în care nu putem evita acest lucru să ne protejăm de soare, să ne hidratăm suplimentar și să încercăm să ne răcorim periodic, intrând din când în când, pentru câteva minute, într-o încăpere cu aer condiționat.

Chiar dacă nu ieșim afară în perioada temperaturilor caniculare, camera în care stăm trebuie răcorită cu aer condiționat și trăgând jaluzelele, iar dușurile frecvente, cu apă la temperatura corpului, ne vor ajuta să ne hidratăm. Se recomandă pentru zilele caniculare un consum mai mare de lichide decât de obicei (3 litri de apă, în loc de 2) și consumul unui pahar cu apă la fiecare 20-30 de minute, chiar dacă nu ne este sete.

Dacă facem efort, medicii ne recomandă să bem mai multă apă ca de obicei, respectând în același timp recomandările medicului cardiolog. Alimentația trebuie să fie ușoară în perioadele caniculare, cu mai reduse cantitativ și care conțin preponderent fructe și legume proaspete, preferabil cu un mare conținut de apă (pepeni, castraveți, roșii etc).

Când temperatura aerului crește peste 35 de grade Celsius, dar și mai devreme, dacă aerul este umed, există riscul insolației, care se manifesta cu oboseală, amețeli, dureri de cap, disconfort abdominal, greață și vărsături, crampe musculare, delir și chiar pierdere a cunoștinței. Dacă aceste simptome apar după expunere la căldură și nu se ameliorează după ce bem apă rece și stăm la răcoare, este bine să fie consultat medicul de familie sau un medic cardiolog, mai ales dacă  știm că suferim de anumite afecțiuni cardiace, pentru că este posibil să fie necesară ajustarea medicației pe perioada caniculară.

Categoriile cele mai expuse complicaţiilor cardiace sunt persoanele în vârstă, gravidele, copiii mici, persoanele care suferă de afecțiuni cronice, diabeticii, persoanele cu dizabilități etc. Căldura excesivă poate provoca epuizare, mai ales la persoanele care fac efort sau lucrează în aer liber.

Printre simptomele bolilor declanșate de vremea caniculară se numară: amețeli sau leșin, transpirație excesivă, crampe musculare, piele rece sau lipicioasă, dureri de cap, bătăi rapide ale inimii, greață.

Medicii cardiologi atrag atenția ca în cazul în care avem aceste simptome trebuie neapărat să mergem la umbră sau într-un loc aerisit și răcoros și să bem apă, ceai sau sucuri naturale, iar dacă aceste stări continuă să se manifeste, să se solicite asistență medicală de urgență. Trebuie evitate băuturile foarte dulci sau alcoolice, cafeaua și sucurile acidulate, deoarece acestea conduc la deshidratare.

Netratată, epuizarea termică poate duce la insolație sau șoc hipertermic – o urgență medicală. Semnele șocului hipertermic sunt: batai rapide ale inimii, confuzie sau delir, piele calda sau uscata, febra peste 38 de grade, dureri severe de cap, convulsii sau spasme musculare. Dacă nu sunt luate măsuri  deces.