Știi și câștigi sănătate: Capșuna, deliciul din farfurie la început de vară

Delicioase și parfumate, căpșunele sunt printre cele mai folosite fructe în scop terapeutic și cosmetic, având efect antibiotic, bactericid, antiinflamator, tonic, nutritiv, reminalizant, alcalinizant al sângelui și de reducere a colesterolului.

 

Cunoscută sub denumirea populară de „căpsună”, Fragaria este o plantă din familia Rosaceae și se găsește în peste 20 de specii și hibrizi. Cea mai cunoscută este însă capșuna de gradină (Fragaria x ananassa), care de peste 2.200 de ani încântă papilele gustative atât pe continentul european, cât și pe cel american și asiatic.

Specii salbatice ale acestei plante au fost crescute încă din cele mai vechi timpuri, căpșuna fiind un fruct menționat în literatura de specialitate încă din Roma Antică. Aceasta era utilizată pentru tratarea melancoliei, leșinului, inflamațiilor, febrei, infecțiilor, mirosului neplăcut și a multor altor afecțiuni, fiind asociată în același timp cu senzualitatea, fertilitatea, belșugul, pacea și chiar perfecțiunea. Potrivit unei legende romane, atunci când Adonis a murit, zeița frumuseții l-a plâns, cuprinsă de o tristețe adâncă, iar lacrimile i-au alunecat de pe obraji transformandu-se la atingerea cu pământul în căpșuni, iar fructele au luat forma de inimă. De aici a provenit, poate, în imperiul roman, tradiția ca tinerii căsătoriți să fie ospătați cu căpșuni. Gratie parfumului și gustului său delicios, căpșuna este și un simbol al bunătății perfecte. 

 

În creștinism, căpșuna a încorporat, pe lângă sibolul bunătății, semnificația purității, acest fruct fiind considerat un simbol revelator al Fecioarei Maria. În multe picturi cu Maica Domnului, artiștii au folosit căpșunele ca elemente decorative ale chenarului. Chiar și în zilele noastre, în unele părți din Europa se păstrează încă obiceiul culegerii căpșunelor de către copii în ziua Sfântului Petru, când se spune ca micuții ar fi însoțiți de însăși Fecioara Maria. Într-o altă interpretare creștină, mănunchiurile de câte trei frunze ale căpșunelor semnifică Sfânta Treime.

Indienii nord-americani asociau căpșunele cu primăvara și renașterea, acestea fiind primele fructe recoltate în noul an. În credința lor, roșiile fructe aveau darul de aduce sănătate și creșteau de-a lungul drumului către ceruri.

Datorită belșugului ei de semințe, căpșuna a fost considerată, în multe culturi, un simbol al fertilității și al nunților, atribuindu-i-se un puternic efect afrodisiac. Semințele mici din structura căpșunelor stârnesc în organismul uman sinteza de feromoni, responsabili de atracția sexuală, de unde și provin proprietățile lor afrodisiace. De aceea, căpșunele au fost asociate încă din antichitate cu dragostea și au reprezentat unul din simbolurile favorite ale zeiței Venus. Se credea că dacă două persoane de sex opus împart o căpșună se vor îndrăgosti unul de celălalt.

 

Primii căpșuni de gradină au fost cultivați în Franța, la finalul secolului al XVIII-lea. Începând cu anul 1300, francezii au început să ia plantele din păduri și să le crească în gradină, cu scop decorativ. Charles al V-lea, regele Franței (1364 – 1380) avea peste 1.200 de căpșuni în grădina regală de la Luvru.

În Franța, căpșunele au fost folosite multă vreme drept afrodisiac, iar o supă de căpșune subțiată cu smântână și decorată cu frunze și flori de „limba mielului”, la care se adăuga zahăr, era servită tinerilor proaspăt căsătoriți. Se zvonea că Madame Tallien, o femeie influentă la curtea împăratului Napoleon, obișnuia să își îngrijească frumusețea prin intermediul unor băi cu suc de căpșuni.

În Bavaria s-a pastrat până astăzi credința că spiridușii sunt mari iubitori ai căpșunilor. Sătenii obișnuiesc să atârne coșuri pline cu astfel de fructe de coarnele vitelor, ca ofrandă către micuțele făpturi legendare. În acest fel se crede că animalele vor fi sănătoase, iar vacile vor da lapte din belșug.

În Belgia există chiar un muzeu dedicat căpșunelor, de unde pot fi cumpărate alimente realizate din aceste fructe, de la gem până la bere.

 

În scop terapeutic sunt folosite atat fructelee, cat și frunzele și rizomul căpșunului. Planta și fructele sunt bogate în vitamine (C, B1, B2, E), acid salicilic, elagic și pantotenic, proteine, săruri de potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, sodiu, proteine și zaharuri. Datotită proprietăților conferite de aceste elemente nutritive, căpțunele sunt recomandate pentru tratarea reumatismului, afecțiunilor renale, gutei, constipației, hipertensiunii arteriale, tulburărilor hepato-biliare, eczemelor, insomniilor, acneei, obezității și a multor altor afecțiuni.

În plus, căpșunele sunt foarte gustoase și au puține calorii, așa că în urma unei cure cu aceste fructe ne menținem sănătatea și frumusețea și nici nu ne îngrășăm. Căpșunele pot fi consumate proaspete, uscate, murate, în compot, gem, dulceață sau la prepararea unora dintre cele mai delicioase prăjituri, torturi, înghețate și alte dulciuri. Pot fi depozitate proaspete în frigider pentru 2-3 zile, după ce sunt uscate și curățate de codițe, sau pot fi congelate și păstrate astfel pentru aproximativ 7 – 9 luni. Pentru congelare, acestea trebuie spălate și zvântate în prealabil, putând fi înghețate atât fierte, cât și în stare naturală.

 

Capșunele sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a întări sistemul imunitar. Având o mulțime de vitamine precum C, E, B1, B2, B6, K, PP, dar și acid folic, fier, calciu, magneziu și fibre, aceste fructe delicioase previn o mulțime de boli, remineralizează organismul, favorizează producerea globulelor roșii, fluidizează și purifică sângele, favorizează tranzitul intestinal, ajută în creșterea diurezei și tonifierea corpului, stimulează metabolismul și cresc capacitatea de ardere a grăsimilor, îmbunătățesc memoria și capacitatea de concentrare și învățare, ajută organismul să contracareze efectul toxinelor și a radicalilor liberi produși în urma proceselor metabolice.

Antioxidanții si fitochimicalele din căpșuni ajută inclusiv la micșorarea sau ameliorarea inflamațiilor care pot cauza artrită și boli de inimă, iar conform unui studiu realizat de Harvard School of Public Health, femeile care mănâncă 16 căpșuni pe săptămână sunt cu 14% mai putin predispuse sa aibă un nivel crescut al proteinei C reactive (CRP).

În plus, problemele legate de constipație pot fi înlăturate mâncând căpșune. Acestea conțin 2g de fibre pe porție, esențiale pentru o digestie sănătoasă. Absența fibrelor poate conduce la diverticulită, care se manifestă la 50% dintre persoanele peste 60 de ani. Prin continutul de antocianină, căpșunele contribuie la arderea grăsimilor din organism, iar datorită conținutului redus de calorii, riscul acumulării de kilograme este exclus.

 

Un alt beneficiu pentru sănătate este acela că îmbunătățesc sănătatea ochilor. Antioxidanții din căpșune ajută la prevenirea cataractei, afecțiune oculară care, în stadii avansate, poate cauza orbire. De asemenea, prin conținutul generos de vitamina C, căpșunele contribuie la întărirea corneei și retinei ochiului. Un studiu al Institutului Karolinska din Stockholm atrage atenția că vitamina C în doze exagerate ar putea crește riscul dezvoltării cataractei după vârsta de 65 de ani, dar numai dacă provine din suplimente nutritive și nu din fructe sau legume.

Vitamina C și polifenolii din compoziția căpșunelor conferă acestora un puternic efect antiinflamator și antioxidant. Unul dintre polifenoli este antocianina, pigmentul care dă fructului culoarea roșie. Consumul de căpșuni este indicat persoanelor care suferă de artrită, astm sau ateroscleroză – boală a vaselor de sânge care se asociază cu inflamația. Acidul salicilic este benefic pentru cei care suferă de gută și pentru reumatici. Totodată, căpșunile favorizează producerea globulelor roșii, stimulează metabolismul și cresc capacitatea de ardere a grăsimilor.

 

Una dintre cele mai spectaculoase proprietăți ale căpșunelor este accea de adjuvant eficient în lupta cu cancerul. Sunt bogate în vitamina C, unul dintre antioxidanții care pot contribui la prevenirea cancerului, știut fiind faptul că un sistem imunitar puternic este greu atins de boli. O porție (1/4 kg) conține 51.5 mg de vitamina C, adică 50% din necesarul zilnic, vitamină cunoscută pentru proprietățile de stimulare a imunității organismului și valoasele sale proprietăți antioxidante care ajută în prevenirea multor afecțiuni, inclusiv a cancerului.

Totodată, capșunele conțin luteină și seaxantină, alti antioxidanți puternici, care îndeparteaza rapid radicalii liberi și neutralizează potențialele efecte negative pe care le pot avea asupra celulelor din organism, precum și acid elagic, o fitochimicală despre care s-a demonstrat că are proprietăți anticancerigene.

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio a demonstrat că aceste fructe stopează evoluția leziunilor canceroase la nivelul esofagului. În plus, studii americane realizate în 2010 la Centrul pentru cercetări privind îmbătrânirea din Boston au arătat că persoanele care consumă frecvent fructe de pădure și/sau căpșune au un risc mai mic de a se îmbolnăvi de Alzheimer.

 

Căpșunele au un bogat conținut de potasiu, vitamina K și magneziu, contribuind astfel la reglarea circulației sanguine și la menținerea sănătății oaselor. Mai mult, capșunele sunt considerate cele mai sănătoase fructe pe care le poate consuma o persoană atunci când vine vorba de buna funcționare a inimii. O porție de căpșuni conține 134 mg de potasiu și ajută la menținerea presiunii sângelui la nivel normal, acționand ca un amortizor împotriva efectelor negative ale sodiului. Astfel, reducând lipoproteinele LDL, inflamațiile și presiunea sângelui, căpșunele sunt considerate cele mai bune fructe pentru sănătatatea inimii. De asemenea, căpșunile sunt o sursă importantă de mangan, care ajută în lupta împotriva stresului oxidativ și a radicalilor liberi.

Totodată, căpșunele conțin substanțe care luptă împotriva densității scăzute a lipoproteinelor (colesterolul rău din sânge) care formează placa arterială. Fitochimicalele din căpșuni contracarează efectele lipoproteinelor de tip LDL și reduc lipidele din sânge care, în cantități mari, se pot depune pe pereții arterelor, ducând la blocarea acestora. De aceea, consumul căpșunelor lor este recomandat în prevenția afecțiunilor cardiovasculare, iar consumate cu moderație previn și chiar luptă împotriva diabetului zaharat de tip 2.

 

Capșunele sunt recomandate, de asemenea, femeilor care doresc să rămână însărcinate și celor care așteaptă deja un copil, deoarece acidul folic (vitamina B12) pe care aceste fructe îl conțin este benefic atât mamei cât și bebelușului, previne apariția malformațiilor fătului și contribuie la dezvoltarea sănătoasă a acestuia, ajutându-l să-și dezvolte craniul și măduva spinării. Căpșunile contin, conform studiilor de specialitate, 21 mg acid folic/porție.

Căpșunele sunt recomandate, de asemenea, persoanelor care suferă de anemie ușoară. Unul dintre beneficiile consumului de căpșuni este faptul că tonifică și revitaminizează organismul, iar grație proprietăților nutritive importante pe care le conțin, aceste fructe asigură o alimentație corespunzătoare și sunt eficiente împotriva anemiei, asteniei și a insomniei.

Datorită conținutului lor de vitamina K, au un efect benefic asupra ficatului, ajutând în insuficiența hepatică și la afecțiunile bilei.

 

Vitamina C din căpșuni ajută și la produceresa colagenului, care va îmbunătăți elasticitatea pielii, contribuind la reducerea ridurilor și ameliorarea acestora, conferind luminozitate tenului. Conform cercetătorilor Universității Hallym din Coreea de Sud, acidul elagic previne distrugerea colagenului și inflamarea pielii, acestea fiind principalele cauze ale apariției ridurilor. În plus, grație compoziției lor, căpșunele ajută la menținerea integrității țesuturilor, a unghiilor și a părului și albesc dinții.

De asemenea, prin folosirea frecventă a produselor cosmetice pe bază de căpșuni pot fi remediate probleme ca îmbătrânirea pielii, închiderea porilor dilatați, curățarea tenului, îngrijirea tenului gras, vindecarea acneei, îngrijirea ochilor umflați, exfolierea tălpilor, etc. Ele au proprietatea de a înlătura celulele moarte și de a păstra pielea sănătoasă și strălucitoare. Fenolii din compoziția căpșunilor au efecte benefice pentru revigorarea pielii arse de soare, estompeaza pistruii și cresc elasticitatea pielii, hrănind celulele de colagen.

Căpșunele constituie adjuvant în vindecarea rănilor și a arsurilor, prin conținutul însemnat de vitamina C, o vitamină care are un rol important în grăbirea procesului de vindecare a organismului, inclusiv a pielii. Grație compoziției lor, ajută la menținerea integrității țesuturilor, a unghiilor și a părului, dar și a sănătății pielii.

 

Bine de stiut:

8 capsune de marime medie asigura 140% din necesarul de vitamina C zilnic recomandat si 20% din acidul folic recomandat femeilor gravide.

O cana de capsune are doar 55 de calorii.

Capsunele contin un nivel foarte crescut de nitrati, care imbunatatesc circulatia sangelui si a oxigenului prin muschi. Astfel, acestea pot fi consumate inaintea antrenamentelor pentru o mai buna anduranta si pentru o ardere accelerata a caloriilor.

Amestecate cu mierea, capsunele pot fi folosite pentru tratarea arsurilor si a inflamatiilor.

Capsunele sunt extrem de eficiente si in tratarea tenului gras, cu tendinta acneica, pori dilatati si puncte negre, fiind recomandate mastile realizate din fructele proaspete, eventual amestecate cu zeama de lamaie si iaurt.

Madame Tallien, una dintre cele mai emblematice prezente de la Curtea lui Napoleon, a ramas cunoscuta pentru baile pe care le facea in suc de capsune, pentru a-si mentine pielea tanara si frumoasa. Se spune ca aceasta folosea aproximativ 9 kg de capsune la fiecare baie.

 

ATENTIE! Există persoane care fac alergie la căpșuni! Medicii nu recomandă căpşuna în alimentaţia copilului mai mic de un an, deoarece este un fruct cu un ridicat potenţial alergen. Alergiile la fructe sunt în mare parte ereditare, spun medicii. Dacă în urma consumului apar erupții cutanate (urticarii) este necesar să vă adresați medicului. Specialiștii spun că alergia pură la căpsuni este destul de rară, cele mai multe persoane având o reacție pseudoalergică. În cazul pseudoalergiei, substanțele din căpșune acționează direct asupra celulelor implicate în reacția alergică și produc degranularea acestora. Persoanele pseudoalergice pot să nu aibă reacții alergice prima dată când consumă fructele, pe când sensibilitatea în reacțiile alergice pure este neîntreruptă. În ambele situații manifestările sunt identice, așa că pacientul trebuie să se prezinte la alergolog, medicul fiind singurul care poate stabili despre ce este vorba.

Pe de altă parte, nu mai puțin de 24 de alerte de depășire a limitelor de pesticide, la fructe și legume, au fost date numai în ultimele 5 luni, de laboratoarele din România. Fructele și legumele respective, între care și căpșune, majoritatea din Turcia și Egipt, au fost retrase de la vânzare și distruse. Și specialiștii de la Institutul de Cercetări Alimentare a testat 5.166 de produse şi a găsit urme de pesticide în 1.569 de legume şi fructe. Pe lista „roșie” cu legume și fructe care au o cantitate mai mare de reziduuri de pesticidese află merele, roșiile, salata și căpșunele.