Dr. Petronela Nechita: Depresia doare, dar poate fi tratată

3 iunie 2021 | 0 comentarii |

Medicul psihiatru spune că depresia nu trebuie să sperie pe nimeni, dar atrage atenția că reprezintă o provocare în plus pentru femei și nu trebuie ignorată.

 

Viața agitată și provocările zilnice dublate de stresul pandemiei care a afectat întreaga planetă generează, fiecăruia dintre noi, o mulțime de gânduri de mai mare sau mai mică intensitate. Conform unor studii realizate de National Science Foundation, o persoană obișnuită, cu educație medie, are între 12.000 și 60.000 de gânduri pe zi, în timp ce una cu responsabilități manageriale și educație superioară trebuie să facă față până la 80.000 de gânduri într-o zi. Din păcate 80% dintre acestea sunt negative, iar 95% sunt gânduri repetitive, iar femeile par să fie mai sensibile la impactul acestor gânduri decât bărbații.

Într-o lume a socializării și relațiilor preponderent virtuale, oamenii au devenit tot mai singuri și depresivi, iar mulți resimt simptome severe ce le afectează emoţiile, gândirea şi activitățile cotidiene. Frecvența este mai la femei și este explicată de medicii psihiatri și de psihologi prin existența unor factori biologici, hormonali și sociali predispozanți cum ar fi sindromul premenstrual, menopauza şi nașterea, care sunt cauze suplimentare pentru depresie.

Specialiștii Institutului de Psihiatrie „Socola” din Iași ne ajută să înțelegem depresia, subliniind însă că aceasta poate fi tratată…

 

Dr Petronela Nechita

Depresia este o afecțiune medicală, o tulburare de dispoziție frecventă, ce poate avea consecințe grave, spun medicii psihiatri care atrag atenția că simptomele depresiei pot scădea capacitatea de a lucra sau de a studia, pot afecta somnul sau alimentația, reducând capacitatea individului de a se bucura de viață.

Depresia este cauzată de o combinație de factori genetici, biologici, de mediu și psihologici, însă nu este un semn al slăbiciunii unei persoane sau al unui defect al caracterului. Majoritatea persoanelor care suferă de depresie au nevoie de tratament pentru a-şi îmbunătăți starea de sănătate. Dacă sunteți prieten sau membru al familiei unei femei cu depresie, puteți oferi sprijin emoțional, înțelegere, răbdare. Încurajați-o să solicite ajutor specialistului (de exemplu, un psiholog sau psihiatru) și amintiți-i că, în timp și cu ajutorul tratamentul, se poate simți mai bine, explică dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola”.

Anumite medicamente și unele afecțiuni medicale, cum ar fi o tulburare tiroidiană, pot provoca aceleași simptome ca depresia, mai spune medicul subliniind că o comunicare bună cu specialistul ajută pacienta să facă alegeri bune pentru sănătatea ei.

 

Depresia doare, la propriu. Pentru multe persoane, depresia este considerată un mit, fiind asociată doar cu simptome ce țin de latura psihică. O persoană cu depresie poate prezenta însă și multe simptome fizice, cum ar fi dureri de cap, crampe sau probleme digestive. Astfel, durerea fizică este asociată unei tulburări somatice și oamenii apelează deseori la unele specialități medicale pentru a fi tratate simptomele fizice, care de fapt sunt semne ale depresiei, consideră dr. Petronela Nechita.

Semnalul de alarmă trebuie luat în seamă când anumite semne și simptome persistă cel puțin două săptămâni, explică medicul psihiatru. Poate fi vorba despre depresie dacă se constată o stare de tristețe aparent nejustifocată, anxietate, sentimente de deznădejde sau pesimism, iritabilitate, sentimente de vinovăție, lipsă de valoare sau neputință, scăderea energiei sau oboseală, dificultăți de somn, trezire dimineața devreme sau somn excesiv, pierderea interesului sau a plăcerii pentru hobby-uri și activități, lentoare în mișcare, senzație de neliniște, dificultăți de concentrare, de memorie sau de luare a deciziilor, modificări ale poftei de mâncare sau ale greutății, dureri de cap, crampe sau probleme digestive, gânduri de moarte sau chiar tentative de suicid, fără o cauză fizică clară.

 

Anumite tipuri de depresie sunt specifice femeilor. Sarcina, perioada postpartum, premenopauza și ciclul menstrual sunt asociate cu schimbări fizice și hormonale importante care pot apărea în diferite etape ale vieții unei femei.

Astfel, Sindromul premenstrual (SPM) este asociat cu o serie de simptome fizice și psihologice care se produc înainte de perioada menstruației, fiind o problemă medicală care afectează femeile de vârstă fertilă. Statisticile arată că mai mult de una din 3 femei suferă de SPM, simptomele cele mai frecvente fiind balonare, cefalee, acnee, dificultăți de concentrare, creștere în greutate, sensibilitate a sânilor, oboseală, iritabilitate, anxietate, accese de plâns, tulburări de dispoziție și/sau depresie. Tulburarea disforică premenstruală (TDPM) este o formă severă de SPM, afirmă medicul psihiatru ieșean.

 

Femeile gravide se confruntă în mod frecvent cu anumite stări dimineața, cu creștere în greutate și schimbări de dispoziție, iar îngrijirea unui nou-născut este pentru cele mai multe mame o adevărată provocare. „Dacă observați semne de depresie la o persoană dragă în timpul sarcinii sau după nașterea copilului, încurajați-o să meargă la un specialist”, insistă dr. Petronela Nechita, explicând că unele femei experimentează „baby blues” – modificări ușoare de dispoziție și sentimente după nașterea unui copil, dar o formă mai gravă este  depresia perinatală, o tulburare ce poate afecta femeile atât în timpul sarcinii cât și în primul an după naștere. Depresia perinatală afectează 10-20% dintre femei, fiind un episod depresiv care apare în timpul sarcinii (depresie prenatală), sau la 6 – 12 luni de la naștere (depresie postnatală). Se estimează că depresia din timpul sarcinii afectează 7,4% până la 12,8% dintre femei, cele aflate în al doilea și al treilea trimestru de sarcină fiind cele mai susceptibile. Prevalența depresiei ce apare după naștere pare a fi de 10-15% în general și de 25% la femeile cu venituri mici. Femeile cu depresie severă prezintă un risc crescut de auto-vătămare, consum de substanțe nocive, dificultăți conjugale, dificultăți parentale și chiar sinucidere, explică medicul psihiatru. Mamele cu depresie perinatală au sentimente de tristețe extremă, resimt anxietate și oboseală care le pot îngreuna îndeplinirea sarcinilor zilnice, inclusiv îngrijirea lor și a bebelușului, iar medicul recomandă ca în cazul în care există suspiciunea unei depresii perinatale să se discute cu un specialist în sănătate mintală.

 

Un ghid propus de US Preventive Services Task Force (USPSTF)  în 2018, recomandă screening-ul tuturor femeilor însărcinate sau aflate în postpartum, pentru riscul depresiei perinatale. Femeile ce se dovedesc a fi expuse riscului ar trebui să fie îndrumate către consiliere. Factorii de risc pentru depresia perinatală includ istoricul depresiei în sine sau al unui membru al familiei, istoricul abuzului fizic sau sexual, experiența unei sarcini neplanificate sau nedorite, factorii de stres cotidieni, diabetul pregestațional sau gestațional, dar și complicațiile sarcinii, cum ar fi contracțiile premature sau hiperemeza. Factorii sociali asociați cu un risc crescut includ statutul socio-economic scăzut, sprijinul social sau financiar inadecvat și părinții adolescenți. Screening-ul este recomandat femeilor însărcinate sau aflate în primul an după naștere și nu se aplică celor care au un diagnostic curent de depresie.

 

Perimenopauza (tranziția la menopauză), o fază normală în viața unei femei, poate fi însă uneori o provocare și poate da probleme de somn, schimbări de dispoziție și bufeuri și chiar stări depresive.

Depresia perimenopauzală afectează fiecare femeie diferit. Dacă vă confruntați cu iritabilitate, anxietate, tristețe sau pierderea plăcerii în momentul tranziției menopauzei, este posibil să vă confruntați cu depresie perimenopauzală. Nu orice femeie care este deprimată experimentează fiecare simptom. Severitatea și frecvența simptomelor , precum și durata acestora vor varia în funcție de individ și de gravitatea bolii, explică dr. Petronela Nechita.

Din fericire, chiar și cele mai severe cazuri de depresie pot fi tratate, subliniază medicul. În mod obișnuit, depresia este tratată cu medicamente, dar și prin psihoterapie sau folosind o asociere a celor două. Medicul atrage însă atenția că oamenii răspund diferit la antidepresive și este posibil să fie nevoie să încercați diferite medicamente pentru a-l găsi pe cel care funcționează cel mai bine.

 

Dr. Nechita menționează că există multe tipuri diferite de psihoterapie, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală sau terapia interpersonală, iar „abordarea particulară pe care o folosește terapeutul depinde de starea celui tratat și de pregătirea și experiența terapeutului. De asemenea, terapeuții pot combina și adapta elemente și abordări diferite”.

Un lucru bun este că cercetătorii continuă să studieze depresia, pentru a îmbunătăți modul în care această afecțiune este diagnosticată și tratată. De exemplu, acum se lucrează pentru a înțelege cum și de ce modificările hormonilor de reproducere declanșează tulburări ale dispoziției, inclusiv depresia postpartum, tulburarea disforică premenstruală și depresia perimenopauză. De asemenea, oamenii de știință încearcă să înțeleagă mai bine de ce unele femei prezintă un risc mai mare decât altele de a suferi de depresie, concluzionează dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola”, Iași.

 

Sursă: Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași

 


Adaugati un comentariu


 

*