Știi și câștigi sănătate: Unghiile – „oglinda organismului”

Definite ca „apendice al tegumentului“ şi acoperind 1/7 din suprafaţa dorsală a degetelor, unghiile protejează pulpa degetelor şi sunt „surori“ cu părul şi stratul cornos al pielii.

Despre unghii, medicii spun că înseamnă mai mult decât ce se vede la suprafaţă. Pe lângă faptul că știm că trebuie să le păstrăm curate și că sunt un adevărat accesoriu în funcție de care ne poate fi apreciată personalitatea, există încă multe lucruri pe care nu le ştim despre unghii.

Medicii pot spune multe despre suferinţele noastre, după felul în care arată unghiile și după orientarea liniilor de pe suprafața patului unghial. Aflăm și noi mai multe despre unghii și rolul lor…

 

* Din punct de vedere evolutiv, forma aplatizată a unghiilor este cea mai potrivită pentru a apuca lucruri, așa că datorăm unghiilor nu doar capacitatea de a face un fashion statement, ci și locul pe care îl ocupăm pe treptele scării evoluției.

* Unghia se formează către sfârşitul lunii a 3-a a vieţii intrauterine, iar keratina unghială are aceeaşi constituţie cu cea a părului – proteină slab sulfurică şi fibrilară, proteină bogat sulfatată şi proteină matriceală cu nivel crescut în glicin-tirozină. În unghie, concentraţia în calciu este mai mare decât cea din păr (0,1%). Mai conţine cantităţi semnificative de fosfolipide, care-i menţine flexibilitatea.

* Lama unghială crește pe tot parcursul vieţii, din stratul germinativ unghial. Creşterea este mai rapidă ziua decât noaptea, la mâna dreaptă faţă de cea stângă, la tineri faţă de bătrâni, vara faţă de iarnă sau în condiţii de frig, la bărbaţi faţă de femei, la degetele median, inelar şi index faţă de haluce şi degetul mic.

* Unghia creşte şi după deces, datorită existenţei încă a celulelor matriceale în mitoză care au început înainte de moarte, spun specialiştii.

 

* Unghiile au nevoie de sânge pentru a se dezvolta. Căderea unei unghii în urma unui traumatism este consecința lezării conexiunilor microscopice de la nivelul unghiei care asigură circuitul sangvin, oxigenarea și fluxul de nutrienți de care unghia are nevoie pentru a supraviețui. De obicei, crește o unghie nouă în locul celei căzute, dar în unele cazuri, leziunea pot fi permanentă.

* Unghiile sunt „oglinda” întregului organism. Starea de sănătate se reflectă și la nivelul unghiilor – de la un pat unghial vânăt (care poate indica o afecțiune a plămanilor), până la capilarele vizibile la nivelul cuticulelor (pot fi semnul unei boli autoimune).

* Unghiile sunt un țesut viu, așa că acoperirea suprafeței unghiei cu lac poate stopa oxigenul să ajungă la patul unghial. Lacurile de unghii și dizolvantul agresiv pot afecta nivelul de hidratare, elasticitatea și flexibilitatea unghiei, iar rezistența la bacterii sau fungi poate fi diminuată.

* În cazul anumitor boli unghia crește fie mai rapid (psoriazis, pitiriazis rubra pilaris, onicoliza idiopatică a femeilor sau la hipertiroidieni), fie mai lent (în cazul imobilizării degetelor, în stări febrile, la denervare (pierderea sensibilității), la hipotiroidieni, în sindromul unghiei galbene sau în cadrul policondritei recidivante).

 

* În afară de ticul nervos de a roade unghiile, stresul cronic poate inhiba creşterea lor. Este foarte important să ţinem stresul sub control şi să dormim suficient pentru a avea unghii sănătoase (şi nu numai).

* Unghia conține fier (în cantităţi mai mari în copilărie faţă de vârsta medie sau de bătrâneţe), sulf, magneziu, sodiu şi calciu. În funcţie de concentraţia acestor minerale se suspectează anumite afecţiuni – în fibroza chistică, spre exemplu, sodiul este mai crescut.

* Semiluna de la baza unghiei – lunula, partea mai transparentă de la baza unghiei, oferă informaţii despre starea de sănătate a fiecărui individ. Suprafaţa lunulei se reduce odată cu vârsta, dar acelaşi efect îl are şi consumul alimentar excesiv. Dispariţia lunulei semnalează tulburări în circulaţie sangvină, probleme cardiace, iar culoarea albăstruie a acesteia indică probleme hepatice.

* Cuticulele – „pieliţele“ de la marginea unghiei au rolul de a ţine la distanţă microbii şi umezeala, aşa că este foarte important să nu fie tăiate şi îndepărtate de manichiuristă. În plus, ele pot fi un indicator al deficitului de vitamina C şi acid folic în organism, de aceea e bine să fie lăsate la locul lor, cât mai mult posibil. În plus, este indicat să se aplice frecvent o cremă, pentru a menţine cuticulele fine, iar unghiile nu se vor mai exfolia sau rupe des.

 

* Lucrul în mediu umed poate produce exfolierea (onicoschizis), dar dacă acest proces intervine la baza unghiei (onicoliza) ar putea fi vorba de un dezechilibru în nutriţie (generat de consum de medicamente sau alte produse artificiale în cantităţi mari), de privarea organismului de anumite elemente esenţiale, de infecţia cu o ciupercă sau cu alte microorganisme.

* Onicoliza -desprinderea unghiei, poate fi și semnul folosirii excesive a tastaturii calculatorului sau rezultatul folosirii unor produse de curăţat care au atacat structura unghiei.

* Onicomicoza -ciuperca unghiei este o infecție de tip fungic cauzată de dermatofiți, ciuperci și fungi nondermatofitici. Micoza unghiei este o afecțiune contagioasă, destul de des întalnită. Se estimează că între 2% și 18% din populația lumii se confruntă cu aceasta la un moment dat în viață. Afecțiunea este observabilă la început sub forma unor pete de culoare alb-gălbuie sub vârful unghiei și poate afecta atât unghiile mâinilor cât și pe cele ale picioarelor. Unghiile de la picioare sunt mai supuse riscului infecțiilor, iar bărbatii sunt considerați mai vulnerabili.

 

* Rosul unghiilor se numeste „onicofagie”. Este un tic nervos des întâlnit, ca și răsucirea șuvițelor de păr și scrâșnitul dinților. Aproape jumătate dintre copiii cu vârste între 10 și 18 ani își rod unghiile cu regularitate, însă de cele mai multe ori obiceiul dispare. Deși rosul unghiilor în sine este inofensiv, acest obicei poate duce la dezvoltarea unor infecții bacteriene sau afecțiuni ale patului unghial.

* Disfuncţiile sexuale, nevrozele, gastritele, deficitul de minerale în organism sau paraziţii intestinali dau deseori ca semn obiceiul de a roade unghiile.

* Forma neobișnuită a unghiilor, cum ar fi unghiile care devin concave, poate fi cauzată de deficiența de fier.

* Liniile orizontale, liniile verticale, suprafeţele sfărîmiciaose de pe unghii pot indica o suferinţă a organismului, boli de piele, dezechilibre etc. Liniile orizontale spre exemplu, pot sugera diabet, boli ale sistemului circulator periferic, ale rinichilor sau ficatului.

 

* Punctele albe de pe unghii nu indică o deficiență de calciu, așa cum probabil  am fost eronat familiarizați, ci lipsa de vitamine sau minerale și este mult mai probabil ca punctele albe să fie cauzate de o lovitură sau un nivel mai mare de presiune aplicat la nivelul unghiei.

* Nu se pot face multe în privinţa formei unghiei sau pentru a grăbi creşterea, dar trebuie știut că unghiile care se rup des sau se exfoliază sunt uscate. Spălatul mâinilor, al vaselor, curăţenia prin casă, lucrul cu documente, manichiuri frecvente şi dezinfectările dese sunt de vină. Pentru a proteja unghiile se poate folosi o cremă de mâini grasă sau o cremă specială pentru unghii, cel puțin o dată pe zi.

* Unghiile degetelor de la picioare, în medie de două ori mai groase decât cele ale degetelor de la mâini, cresc mai încet decât cele ale mâinilor.

* Pe măsură ce corpul îmbătrânește, rata de creștere a unghiilor tinde să încetinească.

 

(Surse: „120 Amazing Facts About the Human Body”, http://www.ba-bamail.com/content.aspx?emailid=14536; „87 Amazing Human Body Facts”, https://www.factretriever.com/body-facts; „Fascinating and Amazing Human Body Facts and Trivia”, https://www.disabled-world.com/medical/human-body-facts.php)

 

* Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește cosultul medical.