Știi și câștigi sănătate: Ora de vară în pandemie

România a trecut la ora de vară, iar ceasurile au fost date cu o oră înainte în noaptea de sâmbătă spre duminică (27 spre 28 martie 2021), ceea ce înseamnă că am dormit mai puțin cu o oră, 28 martie fiind cea mai scurtă zi a anului 2021. Românii își vor desfășura activitățile și viața după noua oră, pâna în ultimul weekend din octombrie, când se revine la ora de iarnă, care este și ora oficială a României. De astăzi, diferența dintre ora oficială a României și Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore. Schimbarea orei are influență și asupra sănătății și stării noastre de spirit, iar medicii ne spun că în această perioadă pandemică, schimbarea orei ar putea fi resimțită mai puternic de persoanele care au trecut prin infectarea cu SARS-CoV-2 și de cele care suferă de afecțiuni psihice sau cardiace.

Dr Maria Cristache

Cei mai mulți dintre noi ne adaptăm repede ceasul biologic la această trecere și o asimilăm cu o senzație pozitivă, dar anul acesta, pandemia a afectat oricum foarte mulți oameni, așa că nu este exclus ca efectul trecerii la ora de vară să fie resimțit mai acut, în special de persoanele care au trecut prin infecția cu noul coronavirus și de cele cu vulnerabilități de natură psihică, explică medicul psihiatru Maria Cristache. „În mod normal, faptul că a venit primăvara, că natura renaște și avem la dispoziție mai multe ore în care ne putem rezolva problemele la lumina zilei și gândul că se apropie vara și suntem cu gândul la vacanță ar trebui să crescă doza de optimism… Este greu de anticipat însă cum vom resimți schimbarea orei în acest an pandemic, în care domină incertitudinea, ameninţările, restricţiile, izolarea și turbulenţele economice care ne afectează oricum, echilibrul şi sănătatea fizică și mintală a oamenilor. Se vorbeşte de venirea unui al patrulea val al pandemiei, caracterizat prin anxietate, adesea prin sindromul burnout şi printr-o criză de afecţiuni mintale, așa că trebuie să fim mai precauți ca oricând, iar la nevoie să nu ezităm să cerem ajutor”, spune medicul psihiatru buzoian Maria Cristache.

Cel mai dificil poate fi pentru oamenii care deja suferă de depresie, de anxietate sau au probleme cardiace, în cazul cărora schimbarea orei poate da manifestări acute și poate dezvolta un risc mai mare de suicid și atacuri de cord, mai spune medicul. „Ritmul biologic zilnic al tuturor este afectat, dar mai pregnant se va resimți în cazul vârstnicilor și al celor care au trecut prin boala COVID-19. Dacă suferă și de anumite boli cronice, aceștia au, cu atât mai mult, nevoie să fie ajutați. În plus, trebuie să să respecte cu sfinșenie sfaturile medicului curant și să-și administreze corect medicamentele. Organismului îi trebuie un timp de adaptare la noul program și la trezitul cu o oră mai devreme și aproape fiecare dintre noi resimțim un disconfort la schimbarea orei. Persoanele care suferă de boli psihice sau de afectiuni cardiace, respiratorii ori de boli mai grave se vor adapta mult mai greu și chiar necesită o grijă sporită, pentru a evita consecințele nedorite”, mai spune dr. Cristache. Medicul psihiatru subliniază că scurtarea duratei somnului cu o oră poate genera un stres suplimentar, modificări cardiovasculare manifestate prin variații ale tensiunii arteriale și tulburari de ritm cardiac, insomnie, somnolență, astenie, apatie, agitație, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare și de memorie, cefalee, vertij etc.

Ora de vară a fost prima dată propusă de entomologul neozeelandez George Vernon Hudson, în 1895.  În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, între 22 mai și 2 octombrie. Până în 1939, ora de vară a funcționat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00 și prima duminică din octombrie, ora 01.00. Din 1941, ora de vară nu s-a mai folosit, fiind reintrodusă abia în 1979.  Până în 1996, românii foloseau ora de vară de la sfârșitul lunii martie până la sfârșitul lui septembrie. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună, așa că din 1997 s-a trecut la ora de vară din ultimă duminică a lunii martie până în ultima duminică din octombrie. În Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară. Rusia a început să aplice acest sistem din 1981, însă a renunţat după 20 de ani, pe motiv că nu vrea să streseze cetăţenii. În 19 martie 1918 a fost introdusă și în Statele Unite ale Americii, dar s-a folosit numai până în 1919. Ora de vară este implementată în prezent în peste 110 de state, dar perioada variază de la o țară la alta.

Parlamenul European a votat, în 2019, un document pentru renunţarea la practica de schimbare a orei de două ori pe an începând cu 2021. Statele care decid să menţină permanent ora de vară vor face ultima modificare în acest sens în ultima duminică din martie 2021, iar cele care preferă să rămână la ora de iarnă (ora standard) vor face modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021. S-a ajuns până la urmă la un compromis, așa că s-a decis ca statele membre UE să informeze Comisia asupra alegerii lor până anul viitor în aprilie, apoi să se coordoneze cu executivul blocului comunitar pentru ca deciziile individuale să nu afecteze funcţionarea pieţei unice.

În România, a fost elaborată o propunere legislativă pentru a se renunța la ora de vară și a se păstra numai ora de iarnă, însă iniţiativa a fost respinsă în Senat, pe 29 mai 2018, iar Guvernul şi-a exprimat atunci poziţia de a nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

În prezent, iniţiativa legislativă se află la comisii în Camera Deputaţilor, unde s-a cerut elaborarea unui alt raport, în așteptarea unei decizii la nivel european, dar pandemia pare să fi lăsat orice preocupare în acest sens, în așteptare.

* Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește cosultul medical.