Suspiciune de antrax, la un bărbat din Râmnicu Sărat

În așteptarea rezultatelor probelor biologice, trimise la laboratorul de referință al Institutului Cantacuzino din Capitală, autoritățile de sănătate publică din Buzău au demarat o anchetă epidemiologică.

 

Autoritățile de sănătate publică din Buzău sunt în alertă, în urma unei suspiciuni de Antrax la un bărbat în vârstă de 43 de ani. Pacientul, care  s-a prezentat mai întâi la Spitalul Municipal din Râmnicu Sărat, cu simtomatologie specifică, iar medicii de aici l-au izolat la domiciliu și i-au recomandat tratament.

Pentru că nu a resimțit nicio ameliorare a stării sale de sănătate, ba chiar s-a simțit mai rău, bărbatul s-a prezentat la Secția Boli Infecțioase a Spitalului Județean de Urgență (SJU) Buzău, unde a fost internat. În urma investigațiilor clinice și de laborator, medicii buzoieni au avut aceeași suspiciune că ar fi vorba despre un caz de antrax, așa că i s-a administrat pacientului tratament simptomatic. În vederea stabilirii diagnosticului cu certitudine, bărbatului i s-au recoltat probe biologice care au fost trimise laboratorului de referință al Institutului Cantacuzino din Capitală.

 

Pentru că antraxul este o boală infecțioasă contagioasă gravă, cauzată de o bacterie rezistentă, medicii SJU Buzău au anunțat Direcția de Sănătate Publică (DSP), care a demarat o anchetă epidemiologică și a dispus măsuri specifice pentru astfel de cazuri.

„Este vorba despre un pacient în vârstă de 43 de ani, care s-a prezentat la camera de gardă a Spitalului Municipal Râmnicu Sărat, unde a fost investigat și s-a ridicat suspiciunea de Antrax. Pacientul a fost trimis acasă cu tratament și izolat. Ulterior, pacientul s-a prezentat la Spitalul Județean Buzău, la Secția Infecțioase, unde a și fost internat și i s-a administrat tratament simptomatic. Pacientul prezenta leziuni la nivelul piciorului, dar fără o simptomatologie anume. De asemenea, i-au fost recoltate și probe care au fost trimise la Institutul Cantacuzino, în regim de urgență. Acum așteptăm rezultatele, pentru a vedea dacă se confirmă suspiciunea”, a declarat directorul executiv al DSP Buzău, Cristina Ungureanu.

 

În urma anchetei epidemiologice, specialiștii DSP Buzău au stabilit că bărbatul suspectat de antrax „nu ar fi intrat în contact cu soția, nici cu fetița sa, care este în altă localitate, la școală”, a mai spus directoarea DSP Buzău. „Astăzi, pacientul era stabil și a cerut transferul înapoi la Spitalul Municipal Râmnicu Sărat, pentru a fi mai aproape de casă, el fiind din zona respectivă”, a adăugat aceasta.

DSP Buzău a anunțat și DSVSA Buzău, care are atribuții în acest domeniu, iar inspectorii celor două instituții au efectuat verificări și la saivanul de animale unde se presupune că buzoianul s-ar fi putut îmbolnăvi.

„Colegii mei au fost astăzi la locația descrisă de către pacient, o zonă cu mult noroi, un saivan cu multe vaci, suspectată pentru această contaminare. Acum… așteptăm rezultatele probelor”, a conchis Cristina Ungureanu.

 

Antraxul, cunoscut și sub numele de „cărbune”, „buba neagră” sau „dalac” este o boală infecțioasă gravă, o zoonoză transmisă între animale și oameni. Bacilul antraxului – Bacillus anthracis – infectează în primul rând ierbivorele paricopitate (bovine, caprine, ovine), găsindu-se în stare latentă sau inactivă, în sol, timp de zeci de ani. La om, antraxul se transmite cel mai frecvet pe cale cutanată, prin contactul direct cu sporii, de obicei prin leziuni ale pielii. O altă cale de transmitere este cea respiratorie, prin inhalarea sporilor care pot duce la o formă extrem de gravă a bolii, dar și gastrointestinal, prin ingerarea de carne contaminată, insuficient preparată termic.

Antraxul cutanat se manifestă sub forma unor leziuni ale pielii, similare unei mușcături de insectă, care se transformă în leziuni ulceroase dureroase, cu o zonă centrală neagră. Antraxul respirator prezintă simptome asemănătoare gripei (febră și transpirații abundente), dureri de cap și musculare, ganglioni inflamați, urmate de dificultăți severe de respirație, iar antraxul gastrointestinal se manifestă prin greață, vărsături, dureri abdominale severe și sângerări.

 

Antraxul este o infecție cu potențial ridicat de deces, dacă nu este tratată la timp, pentru a opri dezvoltarea infecției. Majoritatea formelor de boală răspund bine la tratamentul cu antibiotice, la care se adaugă antitoxine – medicamente injectabile cu anticorpi pentru neutralizarea toxinelor antraxului, precum și administrarea unui vaccin care poate trata și persoanele infectate și care se administrează în paralel cu tratamentul antibiotic.

Infecția cutanată are cea mai mare rată de supraviețuire, de aproximativ 80% a persoanele infectate, chiar în lipsa tratamentului.

Antraxul gastrointestinal are o rată de supraviețuire de 60% a persoanelor tratate, dar în lipsa tratamentului, mai mult de jumătate dintre cei infectați mor. Acest tip de antrax poate provoca o inflamație gravă a creierului și a măduvei spinării (meningoencefalită).

Antraxul respirator are cea mai mică rată de supraviețuire, cam 50% dintre cei infectați supraviețuind dacă primesc tratament, iar în lipsa acestuia, doar 15% au șanse de supraviețuire.

 

Principala metodă de prevenție a antraxului este vaccinul, care s-a dovedit eficient în 90% din cazuri. Acesta se recomandă a fi administrat persoanelor cu vârste între 18 și 65 de ani, care activează în domenii sau profesii cu risc ridicat, precum fermierii, îngrijitorii de animale, militarii, medicii veterinari, cercetătorii care studiază bacteriile. Vaccinarea presupune efectuarea a cinci doze de vaccin, în decurs de 18 luni, cu rapel anual. Vaccinul poate stopa infecția și pentru cei care au fost expuși la bacterie. În unele țări, animalele primesc un vaccin pentru antrax, adaptat.

Pentru că nu este un vaccin disponibil publicului larg, pe piața farmaceutică, pentru a preveni infectarea în cazul unei călătorii în zone cunoscute cu risc ridicat, se recomandă, ca măsuri preventive, să nu se consume carne crudă sau insuficient gătită, să nu se manipuleze și să nu se cumpere suveniruri realizate din piele sau păr de animale, să se evite contactul direct cu ierbivorele, mai ales în zonele cunoscute cu risc de contaminare ridicat.