Tensiuni pe piața medicamentelor oncologice

În timp ce producătorii de medicamente se plâng de modul în care acționează autoritățile, Ministerul Sănătății și CNAS susțin că acționează în folosul pacienților. La mijloc, bolnavii și o piață de peste două miliarde de lei, anual.

 

Piața medicamentelor oncologice, decontate integral, care înseamnă vânzări de peste 2,1 miliarde de lei anual, este un adevărat „câmp de luptă” pentru producătorii și distribuitorii de medicamente. În contextul în care Ministerul Sănătății a subliniat, la simpozionul „Controlul cancerului: prevenţia primară şi screening-ul, raportarea şi monitorizarea, elemente cheie al Planului Naţional de Control al Cancerului”, că acordă o atenţie specială combaterii şi controlului cancerului, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) reproșează autorităților că favorizează practica anticoncurențială.

„Ministerul Sănătăţii acordă o atenţie specială combaterii şi controlului cancerului, care reprezintă a doua cauză de morbiditate şi deces în România. Planul Naţional de Combatere şi Control al Cancerului a fost lansat în 2016 în România, fără a fi implementată vreo măsură din lipsa unui buget special alocat. Este convingerea mea că numai împreună – autorităţi, specialişti, societate civilă – vom putea să facem progrese în acest domeniu”, a declarat ministrul Sănătății, Sorina Pintea, în cadrul simpozionului privind Controlul Cancerului– prevenția primară și screening-ul, raportarea și monitorizarea, elemente cheie al Planului Național de Control al Cancerului, desfășurat sub sloganul „Leaving no one out” („Nimeni nu trebuie lăsat în urmă”).

 

Ministrul Sănătății a subliniat, în cadrul evenimentului care a marcat încheierea Săptămânii Europene de Luptă împotriva Cancerului, organizat în cooperare cu Comisia Europeană, sub egida Preşedinţiei române la Consiliul Uniunii Europene, că lucrând în colaborare strânsă la nivelul Uniunii Europene, potenţialul şi oportunităţile încă neutilizate pot fi mobilizate pentru dezvoltarea unor abordări inovatoare în accelerarea implementării tuturor progreselor înregistrate până acum în lupta împotriva cancerului.

„În prezent, ambele domenii – atât prevenirea şi controlul cancerului, cât şi cel al îngrijirii pacienţilor diagnosticaţi cu cancer – necesită atenţie în egală măsură. Aceasta conduce la necesitatea de a prioritiza nevoile de finanţare, investiţie şi elaborare rapidă a politicilor de sănătate”, menționează Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat post-eveniment, remis presei.

În cadrul evenimentului au fost prezentate şi dezbătute teme privind politicile şi acţiunile europene de combatere şi control al cancerului; progresul în combaterea şi controlul cancerului la nivel european; prezentarea participării României în acţiunile europene; prezentarea politicilor şi programelor naţionale în domeniul prevenţiei şi controlul cancerului; reflecţii privind crearea unei alianţe europene de prevenţie a cancerului.

 

Reprezentanții APMGR susțin însă, într-un comunicat remis presei, că Ministerul Sănătăţii (MS) nu a reluat licitaţia pentru protocolul terapeutic în cazul medicamentelor pentru cancerul de sân, timp de cinci luni, deşi pe piaţă au apărut medicamente biosimilare mai ieftine și. Mai mult, reprezentanții APMGR reproșează MS că a decis să includă în protocolul terapeutic pentru cancerul de sân, pe baza căruia se eliberează medicamentele cu reţetă, denumirea comercială a unui medicament produs de compania elvețiană Roche, și nu denumirea comună internaţională (DCI) a substanţei active, așa cum ar fi normal pentru ca medicii să poată prescrie tratamentul mai ieftin care are aceeaşi substanţă activă.

Deși nu este pentru prima dată când Roche se află în centrul unui scandal pe piaţa farma, reprezentanţii APMGR spun că e prima dată când, în documentele ministerului, se indică folosirea „exclusivă“ a unui medicament produs de compania Roche, asociat cu alt medicament original.

În sprijinul acestor afirmații vin investigațiile declanșate de Consiliul Concurenţei, privind un posibil abuz de pozitie dominantă al companiei Roche România SRL pe piaţa unor produse oncologice din România, inclusiv în privinţa excluderii de pe piaţă a variantei generice (mai ieftine) a medicamentului inovativ Tarceva, care conţine substanţa activă Erlotinibum şi este utilizat în tratamentul cancerului.

 

Asociaţia Producătorilor de Me­dica­mente Generice (APMGR)  reiterează, de asemenea, solicitarea ca taxa clawback, o măsură prin care producătorii de medicamente plătesc la bugetul de stat un procent din vânzările de pe piaţa locală, să se plătească diferenţiat.

Invocă, în sprijinul acestei solicitări, o analiză a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) care arată că plata diferenţiată a clawback-ului ar face ca încasările din această taxă să scadă cu „cel mult 0,11 milioane lei în perioada 1 ianuarie 2018 – 1 aprilie 2019“.

„Nu putem rămâne cu un buget alocat consumului de medicamente blocat la nivelul anului 2012, fără a pune în primejdie starea de sănătate a populaţiei“, subliniază Adrian Grecu, pre­şedintele APMGR, în comunicatul amintit.

Problema taxei clawback diferențiate a fost abordată și în cadrul celei de-a X-a ediții a Forumului Industriei Farmaceutice, care a avut loc la începutul săptămânii și la care au participat și ministrul Sănătății, alături de reprezentanți ai CNAS și ai comisiilor de Sănătate din Parlament.

 

Președintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, a subliniat la simpozionul dedicat combaterii și controlului cancerului, organizat de Ministerul Sănătății, că „numărul cazurilor oncologice din România ar putea fi diminuat cu până la 50% prin evitarea factorilor de risc, printr-un stil de viață sănătos, dar pentru o asemenea schimbare de mentalitate colectivă este necesar efortul conjugat al mai multor instituții publice și organizații, atât locale, cât și naționale și internaționale”.

Într-un comunicat remis de CNAS este subliniat faptul că manifestarea organizată de Președinția Română a Consiliului Uniunii Europene, alaturi de Comisia Europeană, a avut ca scop dezbaterea, la nivel de experți, a soluțiilor de mobilizare a potențialului și a oportunităților încă neutilizate pentru dezvoltarea de abordări inovatoare și eficiente în accelerarea implementării în practică a progreselor înregistrate până în prezent în domeniul oncologic.

„Conturarea acestor soluții trebuie să pornească de la utilizarea datelor informatice acumulate până în prezent la instituțiile publice din România, printr-un proces de analizare a acestora care să furnizeze rapoarte-suport cu grad ridicat de acuratețe (data-mining) pentru fundamentarea politicilor de sănătate în domeniul oncologic, pentru evaluarea tehnologiilor medicale și pentru optimizarea utilizării fondurilor disponibile”, a mai spus Vulcănescu.

 

În anul 2018, numărul beneficiarilor Programului Naţional de Oncologie a fost de circa 130.000, iar fondurile totale utilizate au fost de aproximativ 1,8 miliarde lei – adică peste o treime din fondurile totale alocate de CNAS celor 14 programe naționale curative pe care le derulează. În acest an, doar pentru primul semestru este prevăzută o finanțare de aproape un miliard lei pentru același program.

Distinct de Programul Național de Oncologie, instituția mai are în derulare și 19 contracte cost-volum pentru medicamente inovative cu indicații terapeutice oncologice, valoarea totală a acestor contracte fiind de 1,3 miliarde lei.

„Având în vedere ritmul de creștere a incidenței afecțiunilor oncologice și ponderea mare a cazurilor depistate în stadii avansate de boală, este evident că oricât am mări fondurile alocate, acestea vor fi mereu insuficiente. Soluția nu este doar să investim cât mai mulți bani și să asigurăm cele mai noi și mai performante tratamente. Trebuie să trecem de la medicina omului bolnav la medicina omului sănătos, să convingem populația să investească în prevenție și în depistarea precoce a bolilor oncologice” – a mai declarat Președintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, în cadrul manifestării.