Producătorii acuză Statul că achiziționează medicamente scumpe fără să aibă bani

Aceștia mai susțin că deficitul de finanțare este acoperit prin banii proveniți de la fabricile de medicamente din țară, obligate să plătească taxa clawback.

 

Anunțul făcut zilele trecute de autorități privind introducerea a 17 molecule noi pe lista de compensate a stârnit reacții controversate: autoritățile spun că s-au făcut pași importanți pentru ca pacienții români să aibă acces la tratamente inovative la fel ca cei din UE, pacienții susțin că este loc de mai bine, iar industria farma este împărțită.

Dacă producătorii de medicamente inovative spun că anul acesta, până acum, au fost ointroduse doar 2 molecule noi până acum, în contextul în care anul trecut au fost 40, reprezentanții Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) și a Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) atrag atenția că Statul „cumpără medicamente scumpe fără să aibă bani pentru asta”. Ei susțin că fabricile de medicamente din România vor fi nevoite să suporte costurile pentru noile medicamente, prin taxa clawback, care a ajuns deja la un nivel ce nu mai poate fi susținut.

„Ministerul de Finanţe continuă să considere taxa clawback o sursă de venituri bugetare, colectând aceşti bani de la producătorii de medicamente generice, care produc medicamente accesibile ca preț, au peste 20 de fabrici în România şi care plătesc, pe lângă taxa clawback, şi impozit pe profit, impozit şi contribuţii sociale pe salarii. Taxa este total injustă și nesustenabilă, afectând disponibilitatea medicamentelor cu un preţ accesibil, precum şi capabilităţile de investiţie în România”, se arată într-un comunicat comun al celor două asociații.

Reprezentanții acestora mai spun că, până acum, principala preocupare a autorităților s-a îndreptat către finanțarea tratamentelor inovative, la care pacienții au dreptul, însă același drept îl au și în ceea ce privește medicamentele generice și biosimilare.

 

Aceștia atrag atenția că, în prezent, România are un deficit de finanțare pentru medicamente de circa 1,5 miliarde de lei. Acesta s-a adâncit începând cu anul 2017, concomitent cu introducerea pe lista de compensate de noi molecule, fără a exista însă o sursă concretă de finanțare. Odată cu introducerea celor 17 noi molecule aprobate la începutul acestei săptămâni, producătorii spun că deficitul va crește cu încă 250 de milioane de lei.

Adrian Grecu, președintele APMGR a explicat că „la un buget trimestrial al medicamentelor de 1.595 de milioane de lei şi un consum de 2.132,6 milioane de lei,  avem un deficit de 537,6 milioane de lei. Acest deficit, şi orice creştere ulterioara este integral acoperită de producători prin taxa clawback. 25,21%  a fost nivelul de clawback raportat de CNAS pentru trimestrul al II-lea din 2019. Această valoare include şi adaosurile de distribuitori şi farmacie, dar este achitată integral de către producători. De aceea, pentru un medicament ieftin, 25,21% comunicat de CNAS, devine 35,64% din preţul de producător”.

Pacienții spun însă că s-a confirmat faptul că un pacient tratat cu medicamente de ultimă generație se recuperează mai repede, petrece mai puțin timp în spital, generează mai puţine cheltuieli indirecte, are o calitate mai bună a vieții și, în acest fel, costurile indirecte (consultaţii medicale repetate, analize, recăderi terapeutice, lipsa productivităţii etc.) asociate tratării unui pacient cu alternative terapeutice vechi sunt astfel economisite.

 

Adrian Grecu susține însă că, în situația în care se continuă cheltuirea bugetului de medicamente aproape exclusiv pe medicamente inovative, în curând, medicamentele generice, folosite în tratamentul a milioane de pacienţi, vor fi scoase de pe piaţă şi odată cu acestea există și posibilitatea închiderii unor facilităţi de producţie. Din 2015 până în prezent au fost retrase de pe piaţă, din această cauză, aproximativ 3.000 de medicamente, din care peste 2.500 sunt medicamente generice, majoritatea sub 30 de lei şi fabricate în țară, susțin reprezentanții APMGR și PRIMER.

„Având în vedere obligaţia asigurării spaţiului bugetar atunci când se compensează noi molecule, dorim să înţelegem pe ce bază a decis Guvernul să treacă hotărârea care compensează 17 noi molecule. Includerea în lista de compensate a unui număr de 17 produse inovative este necesară, dar statul este cel care trebuie să se asigure că există spațiul bugetar, cu siguranţă, nu prin creşterea taxei clawback la producătorii de medicamente generice, adică alţii decât cei care realizează veniturile. Suntem foarte afectaţi de aceste măsuri şi este total injust să plătim o taxă clawback de 26% din valoarea compensată pentru un consum pe care nu l-am generat. Taxa clawback se aplică la valoarea compensată, care conţine şi adaosurile de distribuitor şi farmacie, astfel având un impact diferit în funcţie de preţul medicamentului, adică cu cât este mai mic preţul, cu atât taxa procentuală este mai mare. Astfel, la un medicament generic compensat integral, cu un preţ de producător de 5 lei, taxa clawback este de 35%”, se mai arată în comunicat.

 

Ministrul Sănătății susține însă că adevărata problemă este apropiata rediscutare a prețurilor maximale, cu care unele companii farma nu sunt de acord, și că nu au dispărut atât de multe medicamente de pe piață. Recunoaște însă că trebuie rezolvată problema prețului de referință pentru medicamentele generice, care sunt „mai mici decât cel mai mic preț” de referință din Europa.

Referitor la cele 128 de medicamente ale căror prețuri expiră la începutul lunii viitoare, despre care pacienții se tem că ar putea dispărea de pe piață, ministrul a declartat că problema a fost rezolvată, dar acum „se încearcă un șantaj”, adică se dorește prelungirea prețurilor actuale. Sorina Pintea spune că „avem o legislație, o respect și nu cedez niciunui fel de șantaj. Un singur adevăr este clar: calculăm prețurile având ca și referină cel mai mic preț din Europa, dar pe lângă asta avem un preț de referință mai mic, prețul de referință generic, care de multe ori e mai mic decât cel mai mic preț. Acest lucru trebuie eliminat”. 

Luni, 21 octombrie, Ministerul Sănătății organizează o dezbatere publică a proiectului de Ordin privind modificarea Anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății nr. 1468/2018 pentru aprobarea preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, valabile în România, care pot fi utilizate/ comercializate de către deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor sau reprezentanţii acestora, distribuitorii angro şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente pentru acele medicamente care fac obiectul unei relaţii contractuale cu Ministerul Sănătăţii, casele de asigurări de sănătate şi/sau direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România, a preţurilor de referinţă generice şi a preţurilor de referinţă inovative.