Ziua Mondială a Diabetului. Aproape 36.000 de buzoieni suferă de o formă de diabet
În contextul Zilei Mondiale de luptă împotriva Diabetului Zaharat, care anul acesta are ca temă „Diabetul și bunăstarea”, medicii diabetologi subliniază că tratamentul corect, adoptarea unui stil de viaţă adecvat și suportul familiei pot asigura o viaţă normală a pacienților cu diabet.
În fiecare an, ziua de 14 noiembrie este dedicată luptei globale împotriva diabetului zaharat. În 1991, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet (FID), a fost marcată pentru prima dată Ziua Mondială de luptă împotriva Diabetului Zaharat, cu scopul promovării unei acțiuni coordonate și concentrate pentru abordarea diabetului zaharat ca problemă de sănătate publică globală, în vederea creșterii gradului de conștientizare și sublinierea importanţei acțiunilor colective și individuale necesare pentru a îmbunătăți prevenirea, diagnosticarea și gestionarea diabetului zaharat.
Tema de anul acesta – „Diabetul şi bunăstarea” („Diabetes and well-being”) subliniază că tratamentul corect şi adoptarea unui stil de viaţă adecvat, alături de susţinerea familiei şi a comunităţii, pot asigura o viaţă normală a pacienților cu diabet. Se atrage totodată atenția că, în lipsa unui sistem eficient de sănătate şi a susţinerii sociale, 63% dintre persoanele care suferă de diabet au o calitate a vieţii marcată de frica apariţiilor complicaţiilor cauzate de boală, iar 28% dintre diabetici au dificultăţi în a-şi păstra optimismul şi buna dispoziţie, potrivit worlddiabetesday.org.
Potrivit statisticilor, la nivel global, 1 din 10 adulți suferă de o formă de diabet, 90% dintre aceștia fiind diagnosticați cu diabet de tip 2, formă de diabet care a cunoscut o creștere alarmantă în ultimele trei decenii, în special în țările slab și mediu dezvoltate. Se estimează însă că numărul diabeticilor este mult mai mare, jumătate dintre ei nefiind diagnosticați. Aproximativ 537 de milioane de adulți (20-79 de ani) erau diagnosticați cu diabet în anul 2021 și se estimează că numărul acestora va ajunge la 643 de milioane până în 2030 și la 783 de milioane în 2045.
În România, aproximativ 1,3 milioane de persoane cu diabet zaharat se aflau în evidența medicilor la finalul anului 2022, iar 6 din 10 pacienți cu diabet zaharat prezentau cel puțin o complicație: 16,8% – polineuropatie și accident vascular cerebral, 13,8% – retinopatii (afectarea ochilor), 9,8% – arteriopatie obliterantă, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
În Buzău, în evidențele celor 7 medici specializați în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, la finalul lunii octombrie 2024 erau înregistrate 35.283 de persoane diagnosticate cu diabet zaharat.
„Din totalul pacienților aflați în evidențe cu diabet zaharat la nivelul județului Buzău, 6.573 sunt insulinodependenți, iar 28.710 sunt în evidențe cu Diabet de tip 2 (ADO),cunoscut și ca diabet zaharat non-insulinodependent sau diabetul adultului, afecțiune metabolică caracterizată printr-un nivel ridicat al glicemiei, în contextul unei rezistențe la insulină și a unei deficiențe relative de insulină. Prevalența este mai mare în mediul rural, unde avem 19.601 persoane diagnosticate, din care 3.363 insulinodependente și 16.238 de persoane cu tratament antidiabetic oral, în timp ce în mediul urban sunt 15.682 de pacienți cu diabet zaharat, din care 3.210 insulinodependenți și 12.472 de persoane cu antidiabetic oral”, a precizat dr. Dana Gabriela Marinescu, șef secție Diabet, nutriție și boli metabolice din cadrul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Buzău, coordonatorul Programului de Diabet la nivel județean.
Diabetul zaharat este o boală cronică, metabolică, caracterizată prin niveluri crescute de glucoză (sau zahăr) în sânge, care în timp poate duce la complicații grave ale afecțiunilor cardio-vasculare, neurologice, renale, oftalmologice, la infecții sau chiar la amputații.
„Cea mai frecventă formă de manifestare este diabetul zaharat de tip 2, întâlnit de obicei la adulți, care apare din cauza unei pierderi progresive a secreției adecvate de insulină a celulelor pancreatice, frecvent pe fondul rezistenței la insulină. O altă formă a diabetului zaharat, de tip 1, cunoscut și sub numele de diabet juvenil, apare printr-un mecanism autoimun de distrugere a celulelor din pancreas, având debut de obicei la copiii de peste 5 ani și chiar mai mici și la adolescenți. Un al treilea tip de diabet este cel gestaţional, caree se poate declanşa în perioada de sarcină a femeii sănătoase. Chiar dacă dispare după perioada de sarcină, poate creşte riscul apariţiei diabetului de tip 2. Din păcate, diabetul poate evolua adesea fără simptome, iar din această cauză, diagnosticul se pune în faze avansate, când au apărut deja complicații”, menționează dr. Dana Marinescu, care pentru a descoperi diabetul la timp, a-l ține sub control și a preveni complicațiile, recomandă efectuarea unor controale preventive, periodice, la medicul de familie.
Pentru persoanele care trăiesc cu diabet, accesul la tratament, inclusiv la insulină, este esențial pentru evitarea complicațiilor, o calitate bună a vieții și supraviețuire. „La nivelul Centrului de Diabet Buzău, pacienții beneficiază de îngrjiri medicale la standarde europene. Pacienții noștri, pe lângă scheme de nutriție personalizate, recomandări privind un stil de viață adaptat nevoilor fiecăruia și tratamentele specifice de menținere a diabetului sub control, beneficiază de sisteme medicale de monitorizare continuă a glicemiei (nu mai au nevoie de înțeparea repetată a degetelor, ca în cazul utilizării glucometrului) și de pompe de insulină, o metodă eficace care îi ajută pe cei cu diabet zaharat de tip 1 să-și poată determina și ajusta în mod corespunzător dozele de insulină necesare. Monitorizarea continuă a glicemiei și administrarea insulinei cu ajutorul pompei de insulină reprezintă standardul de aur al tratamentului pentru pacienții cu diabet zaharat de tip 1, iar acolo unde există comunicare prin sistem bluetooth între cele 2 dispozitive se poate realiza un circuit numit «the closed loop» sau «pancreas artificial», care permite livrarea automată de insulină și imlicit, îmbunătăţirea controlului glicemic, mai ales în cazul copiilor”, a explicat dr. Dana Marinescu, atrăgând atenția și asupra creșterii alarmante a obezității, unul dintre factorii de risc pentru diabet.
Pentru a reduce povara diabetului zaharat, este nevoie, așadar, de implicare atât din partea decidenților, a sistemului de sănătate, cât și a comunităților. „Doar lucrând împreună se poate reduce riscul de diabet zaharat la nivel populațional și se poate asigura accesul echitabil al tuturor oamenilor la metode de depistare precoce, la tratament și îngrijiri cuprinzătoare și de calitate”, a transmis Institutul Naţional de Sănătate Publică, cu prilejul Zilei Mondiale a Diabetului.
În acest context, INSP precizează că implementează proiectul JACARDI – Prevention of NCDs – cardiovascular diseases and diabetes, acțiune comună a statelor membre ale Uniunii Europene (EU4H-2022-JA-03) derulat în alte 21 ţări europene, al cărui scop este reducerea poverii bolilor cardiovasculare (BCV) și a diabetului (DZ), precum şi a factorilor de risc asociați, atât la nivel individual, cât și la nivel social, prin „creșterea nivelului de alfabetizare în domeniul sănătății al pacienților cu boală cardiovasculară şi diabet zaharat și îmbunătățirea autogestionării situaţiei lor medicale, precum și a capacității de răspuns atât la nivelul sistemului de sănătate, cât şi la nivelul societății civile și al autorităților locale, pentru a preveni și diagnostica precoce complicațiile BCV și DZ și a crește aderenţa pacieţilor la tratament”.
În contextul Zilei Mondiale a Diabetului 2024, la nivel național are loc Maratonul de Diabet, un eveniment online organizat de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM), în cadrul căruia au loc transmisiuni video pe multiple canale, destinate inforării și conștientizării publice cu privire la diabetul zaharat, precum și sesiuni științifice dedicate exclusiv profesioniștilor din sănătate (medici diabetologi și din specialități conexe), pe teme de actualitate, de interes pentru practica clinică, la care din partea SJU Buzău participă dr. Dana Gabriela Marinescu și dr. Ecaterina Zoican.
La 20 octombrie 2020, Parlamentul României a adoptat Legea privind prevenţia şi depistarea precoce a diabetului, care cuprinde trei direcţii de acţiune: Educaţia populaţiei pentru adoptarea şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos şi responsabil; Screening pentru depistarea precoce a diabetului; Prevenţia sau întârzierea instalării diabetului. După promulgarea legii de către preşedintele Klaus Iohannis, ţara noastră se numără printre puţinele din lume care au o lege prin care se reglementează prevenţia diabetului zaharat, așa cum se arată într-un comunicat al Forumului Român de Diabet.