Ziua Națională a Transplantului 2024, sub semnul recunoștinței și încrederii

Pacienții transplantați și medicii care le-au oferit o nouă viață au marcat cea de-a 19-a ediție a Zilei Naționale a Transplantului, iar cu acest prilej, prof. dr. Irinel Popescu – „părintele transplantului de ficat din România” a lansat volumul „Amintiri din chirurgie”.

 

Peste 9.000 de pacienți din țara noastră așteaptă un organ salvator, dar românii sunt încă reticenți să doneze organele celor dragi, aflați în moarte cerebrală. Iar din această cauză, multe organe sunt irosite și mulți pacienți a căror unică șansă la supraviețuire este transplantul, pierd șansa de a trăi.

Pentru a crește gradul de conștientizare a importanței donării de organe și țesuturi și a transplantului în salvarea de vieți, pacienții transplanți, împreuna cu familiile lor și cu specialiştii care le-au oferit o nouă șansă la viață, alături de personalități ale societății civile, s-au întâlnit vineri, 26 aprilie, la Biblioteca Academiei Române, pentru a sărbători Ziua Națională a Transplantului 2024, ajunsă la a 19-a ediție, dar și pentru a-i ura „La mulți ani!” prof. dr. Irinel Popescu – „părintele transplantului de ficat”.

Cu acest prilej, Fundația pentru Transplant a organizat o conferință de presă, ca parte a strategiei de dezvoltare a activităţii de donare şi transplant în România, cu scopul de a populariza actul de donare şi beneficiile transplantului, urmată de lansarea cărții „Aminitiri din chirurgie” semnată de prof. dr. Irinel Popescu, care semnalează astfel contribuția inestimabilă a specialiștilor în domeniul transplantului la îmbunătățirea calității vieții pacienților.

 

Încrederea în transplant

 

În deschiderea evenimentului, dr. Victor Zota, președintele Fundației pentru Transplant, a făcut o scurtă trecere în revistă a momentelor cheie care au marcat istoria transplantului în România și a evocat personalitățile marcante care au făcut ca transplantul să reprezinte o șansă extraordinară pentru salvarea multor vieți.

„Începutul a fost dificil. Am avut bolnavi care au refuzat procedura de transplant pentru că nu le era foarte clar că aceasta este singura alternativă de a trăi. Îmi amintesc de parcă a fost ieri, cum, în urmă cu 24 de ani, aveam donatorul, un pacient în moarte cerebrală, la Spitalul Bagdasar, iar familia a acceptat să doneze un singur organ, fie ficat, fie rinichi, dar ne lipsea primitorul. Domnul Gheorghe Penea, care a beneficiat de primul transplant de ficat reușit din România, la Institutul Clinic Fundeni, era chiar în biroul domnului profesor Irinel Popescu, pe care l-am anunțat că avem un ficat compatibil. Cu greu, domnul Penea a aceptat intervenția de transplant și iată că astăzi, cel care atunci era la limita vieții, se află încă printre noi, datorită ficatului primit atunci și a profesionalismului domnului profesor și a echipei sale…”, și-a amintit dr. Victor Zota, care a subliniat că acum, lipsa donatorilor constituie principala problemă.

 

Lipsa culturii donatorului

 

După 1989, România a înregistrat o evoluție extraordinară în domeniul transplantului de ficat, de rinichi, de cord, de plămâni. Mii de vieți au putut fi astfel salvate, iar pacienții au, acum, încredere totală în medicii specializați în transplant. Listele de așteptare sunt însă foarte lungi, din lipsă de donatori.

„Perioada 2012 – 2014 a fost una de vârf în transplant, cu 140 de donatori, când rata de așteptare estimată era de aproximativ un an de zile. Ulterior, din păcate, numărul de donatori a scăzut, din motive binecunoscute – pandemia, campaniile de presă negative. Din păcate ne lipsește acea cultură a donatoului care în alte țări face ca mult mai mulți pacienți să poată fi salvați prin trasplant. Și, tot din păcate, nu există nici o implicare suficientă a tuturor specialiștilor din spitalele acreditate pentru prelevarea de organe. Din peste 30 de centre acreditate, doar 5-6 au activitate constantă. Avem specialiști de talie internațională în realizarea transplantului, s-au format echipe tinere care realizează aceste proceduri cu succes, dar este nevoie și de o mai mare implicare a echipelor de identificare și convingere a donatorilor și de acțiuni mai eficiente în dezvoltarea culturii donatorului în rândul românilor. Avem peste 30 de coordonatori de transplant, încercăm să dublăm numărul lor și sperăm ca astfel să crească și numărul de donatori și, implicit, de vieți salvate”, a punctat dr. Victor Zota.

 

Mulțumiri și recunoștință

 

Medicul buzoian Crina Ștefănescu, președinta Asociației Transplantaților de Ficat – LIVERTRANS, beneficiară a unui transplant de ficat, a subliniat că este un bun prilej pentru a sărbători șansa la o nouă viaţă primită prin transplant, pentru a le mulțumi donatorilor și medicilor salvatori, dar și pentru a sublinia nevoia de conştientizare a faptului că donarea şi transplantul de organe și țesuturi salvează vieţi.

„Cu ajutorul lui Dumnezeu, al unei familii care a avut puterea să doneze ficatul salvator și al domnului profesor Irinel Popescu, cel care ne-a ajutat să aflăm ce înseamnă să renaști și care ne-a dăruit viață, astăzi putem celebra împreună Ziua Națională a Transplantului, ca simbol al renașterii noastre. Nimic nu este întâmplător. Odată cu primul transplant ați deschis, domnule profesor, drumul către speranță și ați prelungit viața pacienților grav bolnavi. Și ați format urmași străluciți în domeniul transplantului. În plus, ne-ați susținut, ca asociație, să devenim o voce puternică în apărarea drepturilor pacienților care așteaptă cu disperare un organ salvator și a pacienților transplantați. Recunoștința noastră este fără margini, iar cuvintele prin care ne-o putem exprima sunt puține. Dar ne rugăm cu toții bunului Dumnezeu să vă dea sănătate deplină și putere pentru a face în continuare minuni!”, a transmis dr. Crina Șefănescu, vizibil marcată de emoție.

Școala de transplant hepatic

 

Despre supraviețuirea prin transplant, despre adevărata Școală de transplant hepatic constituită de prof. dr. Irinel Popescu la Instititutul Clinic Fundeni, despre recunoștință și prețuire pentru medicii care le-au oferit o nouă șansă la viață și momentele dificile prin care au trecut înainte de transplant au vorbit și Gheorghe Penea, primul beneficiar al unui transplant de ficat din România, dar și alți pacienți transplantați care au venit la Ziua Națională a Transplantului din toate colțurile țării.

Aceștia au subliniat că datorită profesorului Irinel Popescu, „transplantul de ficat a devenit un model despre cum trebuie să evolueze un tratament chirurgical complex, pretențios tehic și ca îngrijire pre și post operatorie, urmat de monitorizarea evoluției pacienților transplantați, într-o patologie cu prognostic letal, la toate grupele de vârstă. În același timp, transplantul a devenit un progres în știința și arta chirurgicală”, iar realizările sale și ale discipolilor care care au reușit să se facă, la rândul lor, extrem de apreciați și iubiți de pacienți și de specialiștii în domeniu, au întărit prestigiul Institutului Clinic Fundeni, „nava amiral a medicinei românești”.

 

Sfântul Gheorghe – patronul spiritual al transplantaților de ficat

 

Prof. dr. Irinel Popescu, cel care a realizat primul transplant de ficat reușit din România, a vorbit despre importanța transplantului pentru oamenii care nu au altă șansă la viață și despre imortanța conștientizării donării și a propus ca Sfântul Gheorghe să fie patronul spiritul al transplantaților de ficat.

„În aprilie-mai 2000 s-au realizat primele transplanturi hepatice reușite la Institutul Clinic «Fundeni», de către echipa pe care am coordonat-o împreună cu regretatul profesor Dan Tulbure. Sunt 24 de ani de când cei doi Gheorghe (Gheorghe Penea și Gheorghe Badea) au fost salvați prin transplant, la foarte scurt timp unul de altul. Și pentru că tot în aprilie, creștinii îl celebrează pe Sfântul Gheorghe, cred că este cel mai potrivit pentru a ne fi patron spiritual. Iar pentru că se apropie Sărbătoarea Învierii, gândurile noastre de recunoștință se îndreaptă și către aceia care astăzi nu mai sunt printre noi, dar datorită cărora pacienții transplantați trăiesc – donatorii de organe. Și nu putem să nu remarcăm semnificația profund creștină a donării, gestul de supremă generozitate prin care unii oameni, plecând din această lume, înțeleg, ei și familiile lor, să-și ajute semenii aflați în suferință, prin donarea de organe. Să ne bucurăm că suntem împreună și aniversăm, și în acest an, trimuful vieții cu ajutorul transplantului! Și pentru că suntem aproape de Paști, dați-mi voie să vă spun de pe acum «Hristos a Înviat!»”, a afirmat prof. dr. Irinel Popescu.

 

Prof. dr. Irinel Popescu – „Aminitiri din chirurgie”

 

Prof. dr. Irinel Popescu a vorbit succint și despre cartea „Amintiri din chirurgie”, pe care a lansat-o în cadrul evenimentului, un volum autobiografic, prin care contribuie la promovarea și înțelegerea progreselor chirurgiei transplantului în România, dar cu modestia-i caracteristică, a lăsat cititorilor bucuria de a descoperi conținutul acestei cărți scrisă „dintr-un sentiment al datoriei” față de oamenii pe care i-a cunoscut și pe care i-a evocat „pentru a-i onora sau pentru a le cinsti memoria”, dar și pentru a le mărturisi generațiilor viitoare experiențele prin care a trecut și din care „ar avea ceva de învățat”.

Un volum de amintiri și de memorii în care prof. dr. Irinel Popescu surprinde momentele și aspectele importante ale chirurgiei transplantului hepatic și transplantului românesc, o carte-document în care sunt evocate numele înaintașilor și cele ale contemporanilor care i-au fost alături în drumul inițierii și dezvoltării chirurgiei hepato-bilio-pancreatice, chirurgiei minim-invazive și chirurgiei robotice, cu accent pe cercetarea translațională, așa cum au subliniat acad. Valeriu Matei și prof. dr. Vasile Sârbu.

Și poate pentru a le mulțumi tuturor, în felul său, profesorul și medicul Irinel Popescu le-a dăruit prticipanților la eveniment, primele 50 de exemplare ale ineditei lucrări, apărută la editura Bibliotecii Academiei Române, iar pentru cateva zeci de minute a schimbat bisturiul cu stiloul, pentru a da autografe…