Transplantul, singura șansă la supraviețuire pentru mii de români – este mesajul transmis de Ziua Națională a Transplantului

23 aprilie 2023 | 0 comentarii |

Chiar în această zi, trei vieți au fost salvate prin transplant de ficat și de rinichi, iar în ultima săptămână, alți 12 români au primit o nouă șansă la viață datorită generozității unor familii care au acceptat donarea și medicilor cu mâini de aur care au făcut posibil ca minunile să se întâmple.  

 

Peste 9.000 de pacienți din România sunt în așteptarea unui organ salvator, dar românii sunt încă reticenți să doneze organele celor dragi, aflați în moarte clinică, care ar putea salva vieți. Din aceast cauză, multe organe sunt irosite, iar mulți pacienți a căror unică șansă la supraviețuire este transplantul, pierd șansa de a trăi.

Sâmbătă, 22 aprilie, pacienții transplantați împreună cu familiile lor, cu medicii care i-au salvat, personalități ale societății civile și jurnaliști, s-au întâlnit pentru a celebra Ziua Națioală a Transplantului, ajunsă la a 18-a ediție, dar și pentru a-i ura „La mulți ani!” profesorului Irinel Popescu – „părintele transplantului de ficat din România”, care a împlinit în aceeași zi, venerabila vârstă de 70 de ani.

Un bun prilej de a sărbători, împreună, șansa la o nouă viaţă primită odată cu transplantul, pentru a depăna amintiri despre povești extraordinare, dar și pentru a sublinia nevoia de creştere a numărului de donatori care, implicit, va duce la creşterea numărului de pacienţi salvaţi. Un mod de a conştientiza faptul că donarea şi transplant de organe, ţesuturi şi celule umane salvează vieţile unor oameni care altfel nu ar avea altă şansă, dar și de a atrage atenția autorităților că este nevoie de mai multă implicare.

 

Chiar de Ziua Națională a Transplantului, trei vieţi au fost salvate prin transplant de ficat şi rinichi, iar în ultima săptămână, alți 12 oameni au primit șansa la o nouă viață prin transplant de inimă, de ficat sau rinichi, datorită generozității unor familii care au găsit puterea de a trece peste propria suferință și au dăruit o nouă șansă la viață unor semeni necunoscuți, acceptând donarea de organe și confirmând, parcă, în Săptămâna Luminată, că minunile se întâmplă și că viața poate triumfa asupra morții.

Cu toate acestea, românii sunt încă reticenți când vine vorba de donarea organelor de la pacienții aflați în moarte clinică și de multe ori se ajunge în situația în care organele care ar putea salva vieți să fie irosite. Anul acesta, în România au fost 23 de donatori și s-au prelevat în jur de o sută de organe. Aproape 40 de ori mai puţin decât ar fi nevoie, dar mai mult decât în ani pademiei, când donarea de organe și intervențiile de transplant au scăzut dramatic.

 

La mai bine de 2 decenii de la primul transplant hepatic, mii de români aşteaptă să li se găsească un organ compatibil, de la donatori aflaţi în moarte cerebrală. Pentru a evita irosirea organelor care ar putea salva vieți, medicii spun că atâtei, cât și autorităţile și societatea civilă ar trebui să se implice mai mult.

Rememorând momentele de început ale transplantului de ficat, profesorul Irinel Popescu a arătat că această procedură transplantul a evoluat destul de dificil la început, pentru că nu a fost ușor să implementăm conceputul de moarte cerebrală și să promovăm donarea în rândul populației. În 2012 și 2013 au fost perioadele de vârf în transplant, cu 140 de donatori, când rata de așteptare estimată era de aproximativ un an de zile. Ulterior, din păcate, numărul de donatori a scăzut, mai ales după pandemie, dar anul acesta se observă o revigorare. Este însă necesară și o mai mare implicare a autorităților. Finanţarea, în toate marile spitale a două posturi, de coordonator de transplant şi de persoană responsabilă de procesul de donare. Nu există în toate spitalele aceşti doi reprezentanţi esenţiali pentru a avea un număr mai mare de donatori, a explicat prof. dr. Irinel Popescu, şeful Centrului de Patologie Digestivă și Transplant Hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni, Bucureşti.

 

Renumitul chirurg cardiovascular Radu Deac a subliniat că aniversarea Zilei Naționale a Transplantului coincide fericit cu ziua de naștere a profesorulyu Irinel Popescu, cel care a inițiat în România transplantul hepatic și datorită căruia „transplantul de ficat a devenit un model despre cum trebuie să evolueze un tratament chirurgical complex, pretențios tehic și ca îngrijire pre și post operatorie, urmat de monitorizarea evoluției pacienților transplantați, într-o patologie cu prognostic letal, la toate grupele de vârstă. În același timp, transplantul a devenit un progres în știința și arta chirurgicală. Cu o pregătire remarcabilă, desăvârșită în clinici din străinătate, și o vastă experiență în domeniu, profesorul Irinel Popescu organizează încă de la început activitatea de transplant în România și legislația în domeniu, Agenția Națională de Transplant și tot ce înseamnă donarea de țesuturi și organe. Succesul obținut în salvarea vieții pacienților i-a oferit profesorului Irinel Popescu cel puțin satisfacția împlinirii unui vis, iar realizările sale au întărit prestigiul Institutului Clinic Fundeni, nava amiral a medicinei românești. Dorim domnului profesor Irinel Popescu, în numele tuturor celor care participă la medicina de transplant și a pacienților care au dobândit prin transplant o viață nouă, un călduros «La mulți ani, cu sănătate și noi succese!»”, i-a urat prof. dr. Radu Deac, care i-a îmnânat și o diplomă de excelență.

 

Extrem de apreciat și iubit atât de pacienți cât și de medicii din școala de transplant de ficat pe care a creat-o, profesorul Irinel Popescu, una dintre cele mai remarcabile personalități medicale din România, a fost omagiat și de medicii Doina Hrehoreț și Vlad Brașoveanu, doi dintre discipolii săi, care au reușit să se facă, la rândul lor, extrem de apreciați și iubiți de pacienți și de specialiștii în domeniu. Aceștia i-au mulțumit profesorului pentru că le-a oferit, atât medicilor din România cât și celor din Republica Moldova, oportunitatea de a reprezenta cu profesionalism activitatea de transplant hepatic și i-au urat ani mulți, sănătate și puterea de le fi în continuare alături.

Un mesaj special a transmis, cu același prilej, prof. dr. Francis Delmonico, medic chirurg și expert în domeniul transplantului, unul dintre promotorii activității de transplant în general și al transplantului hepatic în special, care de-a lungul carierei a deținut numeroase funcții de conducere în cadrul unor instituții și organizații reprezentative la nivel mondial, director medical al Băncii de Organe din New England din 1995, care a apreciat activitatea și succesul profesorului Irinel Popescu.

 

Dr. Crina Șefnescu, președinte Asociația Transplantaților de Ficat – LIVERTRANS și beneficiară a unui transplant de ficat, a subliniat că se poate bucura de viață „mulțumită lui Dumnezeu, a unei familii care a avut puterea să doneze ficatul salvator și profesorului Irinel Popescu”, cel care a ajutat-o să afle ce înseamna „să renaști” și pe care îl vede ca pe „un trimis al lui Dumnezeu între oameni” așa cum îi vede, de altfel, pe toți specialiștii implicați în activitățile de prelevare de organe și transplant.

Asociația Transplantaților de Ficat din România LIVERTRANS s-a înființat la 27 aprilie 2005, ca expresie a excelenței în medicină, construită în timp și prin efortul și dedicarea echipelor de transplant coordonate de prof. dr. Irinel Popescu, cel care, în 1997, a introdus această metodă terapeutică în Institutul Clinic Fundeni, iar în aprilie 2000 a realizat tot aici primul transplat hepatic cu supraviețuirea pacientului.

 

Totodată, dr. Crina Șefnescu a subliniat că Asociația Transplantaților de Ficat îi datorează profesorului Irinel Popescu existența sa și de aceea „în fiecare an serbăm Ziua Națională a Transplantului în 22 aprilie, ca simbol al renașterii noastre. Nimic nu este întâmplător. Odată cu primul transplant, ați redat speranța și ați prelungit viața pacienților grav bolnavi. De-a lungul anilor, care au fost și mai dificili, ne-ați susținut ca asociație, ca să putem deveni o voce puternică în apărarea drepturilor pacienților care așteaptă cu disperare un organ salvator și ale pacienților transplantați. Recunoștința nastră este fără margini iar cuvintele care ar putea s-o înglobeze sunt puține. De aceea, astăzi, la ceas aniversar, ne rgăm cu toții bunului Dumnezeu să vă dea sănătate deplină și putere pentru a face în continuare minuni. Să ne trăiți, domnule profesor!”, a afirmat Crina Ștefănescu, în aplauzele tuturor.

 

Sărbătoritul ziei a mulțumit tuturor celor care au fost alături de medicii implicați în activitatea de prelevare de organe și transplant și de pacienții transplatați, în toți acești ani, manifestându-și bucuria că a primit de la Dumnezeu în dar anii pe care i-a împlinit și are „posibilitatea de a preda oficial ștafeta. Sper că generația următoare să mă depășească, pentru că acesta este visul oricărui mentor adevărat, și sunt convins că așa va fi. Voi rămâne în continuare alături de ei”, le-a promis prof. dr. Irinel Popescu, mai tinerilor săi colegi.

De asemenea, a menționat că pacienții transplantați și medicii lor fac parte „dintr-o mare familie”, se susțin unii pe alții și și-a exprimat speranța că numărul de transplanturi va crește din nou.

Ce bucurie mai mare să poți cere de la viață decât să ți se dea o nouă șansă la viață? Cum să nu fii fericit atunci când vezi că paciente transplantate nasc copii?”, a completat medicul Crina Ștefănescu, președintele LIVERTRANS.

 

Din păcate, în România numărul donatorilor este mic, iar în perioada pandemiei a scăzut și mai mult. Așa că listele de așteptare au ajuns să numere, la ora actuală, 9.275 de pacienți. De la începutul acestui an, la nivel naţional s-au înregistrat 23 donatori în moarte cerebrală de la care s-au prelevat organe şi ţesuturi. Medicii români au salvat, astfel, 89 de pacienți prin transplant: 23 hepatice, 60 renale, 5 transplanturi de cord şi 1 transplant de plămân.

Fără donare nu există transplant. Practic, donarea și transplantul se completează, nu există una fără cealaltă. Pentru Europa de Est stăm bine, țările din jurul României au, în general, o rată mai mică de donare și transplant decât România. Nu putem să ne comparăm cu ţările occidentale deocamdată, dar totuşi suntem pe hartă. Avem aproape 5 donatori la un milion de locuitori, ceea ce înseamnă, cu excepția Greciei, cea mai bună cifră pentru Peninsula Balcanică, menționează dr. Guenadiy Roumenov Vatachki, directorul interimar al Agenției Naționale de Transplant (ANT).

În Europa, lider în prelevarea și transplantul de organe este Spania unde, potrivit Ministerului Sănătății din această țară, în 2022 s-a înregistrat o medie de 7 donatori şi 15 transplanturi pe zi, ceea ce face ca Spania să fie chiar lider mondial în transplantul de organe.

 

Gheorghe Penea, primul român care a primit un ficat de la un donator aflat în moarte cerebrală, spune că Ziua Națională a Traslantului este despre medici, despre pacenți și despre donatori și posibilii donatori. Pentru el, care încă din copilărie s-a luptat cu virusul B al hepatitei, la 46 de ani, transplantul de ficat a fost singura soluție salvatoare. Donarea organului salvator, acest gest de mare generozitate, făcut de o familie care pierduse pe cineva drag, a însemnat pentru el triumful vieții în fața morții. Mi se pare unul dintre gesturile cele mai frumoase şi generoase pe care cineva le poate face pentru semeni, pentru că, în lipsa acestor organe, nimic bun nu se poate întâmpla”, spune omul care de peste 20 de ani trăiește cu ficatul altcuiva.

Și Ștefan Birtalan, fost handbalist în lotul echipei naționale, se află printre norocoșii care au fost salvați de un transplant de ficat. Își amintește cum „toată lumea se minuna că e posibil ca și sportivii să se îmbolnăvească” și spune că va fi veșnic recunoscător donatorului și medicilor care l-au salvat. „Am ajuns la o vârstă la care nici nu credeam”, spune fostul sportiv, subliniind că dacă nu ar fi fost transplantul de ficat…

 

Numai în ultima săptămână, 15 vieți au fost salvate prin transplant. Patru familii îndurerate din București, Baia Mare, Satu Mare și Constanța au fost de acord ca durerea lor infinită să se transforme într-o nouă șansă la viață pentru alți semeni, prin transplant. Ștafeta pentru viață a început marți, la Spitalul Clinic de Urgență București, unde familia unui pacient de 53 de ani, aflat în moarte cerebrală, a găsit puterea de a oferi șansa la viață altor oameni, care au primit inima, ficatul și rinichii.

Miercuri, la SJU „Dr. Constantin Opriș” Baia Mare, familia îndurerată a unei copile de 16 ani, decedată în urma unui tragic accident rutier, a găsit puterea de a oferi altor familii șansa de a-i avea pe cei dragi alături. Inima ei bate acum în pieptul unei tinere doctorițe rezidente transplantată la IUBCvT Târgu Mureș, ficatul a salvat un pacient la Institutul Fundeni, iar rinichii, alți doi oameni, la ICUTR Cluj. Aproape concomitent, la SJU Satu Mare, familia unui alt pacient în moarte cerebrală a oferit speranţă la viaţă pentru 3 semeni necunoscuţi. Intervențiile de transplant au fost realizate de echipele IC Fundeni pentru ficat și ICUTR Cluj pentru rinichi.

 

Chiar de Ziua Națională a Transplantului, alte trei vieţi au fost salvate prin transplant de ficat şi rinichi. Gestul altruist al unei familii care, deşi a pierdut pe cineva foarte drag, a fost de acord cu donarea de organe, şi efortul echipelor medicale implicate în activitatea de prelevare și transplant a făcut posibil ca viața să triumfe asupra morții. Vineri noapte, la SCJU Constanța, echipa formată din dr. Marius Prăzaru -coordonator transplant și dr. Adina Gherghinoiu -kdp, împreună cu echipele chirurgicale ale IC Fundeni, dr. Guenadiy Vatachki -pentru ficat și dr. Vlad Olaru -pentru rinichi au prelevat organele pacientului aflat în moarte cerebrală.

Efortul lor a fost continuat de echipele neobosite ale centrelor de transplant de la IC Fundeni, unde un pacient critic a beneficiat de un transplant de ficat realizat cu succes de echipa de chirurgi condusă de prof. dr. Vladislav Brașoveanu și echipa ATI – prof. dr. Dana Tomescu, conf. dr. Mihai Popescu, dr. Mihaela Olita, iar alți doi pacienți au beneficiat de un transplant de rinichi, cu ajutorul echipelor conduse de dr. Cătălin Baston și dr. Constantin Gângu, cu suportul ATI – dr. Liliana Domnișor.

 

Ziua Națională a Transplantului este sărbătorită în statele membre ale Uniunii Europene începând din anul 2003, la propunerea Consiliului Europei. În România, această zi a fost marcată prima dată în 2005, la iniţiativa prof. dr. Irinel Popescu, care la vremea respectivă era reprezentantul României la Consiliul Europei.

Bazele unui program modern de transplant în România au fost puse începând cu anul 1992, cu mari eforturi, de un grup restrâns de specialişti. În anul 1997 a avut loc prima prelevare de multiorgan de la un donator decedat, iar în anul 2004 s-a înfiinţat Agenţia Naţională de Transplant.

Între timp, transplantul a devenit o metodă terapeutică consolidată în România și au fost salvați mii de pacienţi prin transplant de organe, iar şi mai mulţi s-au putut bucura de o viaţă normală în urma intervenţiilor de transplant de ţesuturi. Fiecare etapă a sistemului de transplant, de la donare la transplant, este una deosebit de complexă şi sensibilă, desfăşurată permanent contracronometru şi cu o precizie aproape matematică.

 

Începând cu anul 2005, numărul de donatori a continuat să crească anual, pornind de la 11 donatori în 2005 şi atingând un nivel considerat normal pentru o ţară ca România în anii 2013 şi 2014 (când au fost înregistraţi 132, respectiv 138 de donatori/an), fapt care a dus şi la necesitatea deschiderii de noi centre de transplant.

După anul 2016 s-a constatat o scădere a numărului de donatori şi, implicit, a intervenţiilor de transplant, pe fondul unor scandaluri mediatice care au condus la scăderea încrederii românilor în actul de donare, astfel că în 2017 şi 2018 au fost doar 65 de donatori reali.

Pandemia de COVID-19 și-a pus amprenta și pe activitatea de transplant, astfel că în 2020 au fost 66 de donatori, în 2021 doar 47, dar în anul 2022, activitatea de donare s-a relansat și s-a putut observa o creștere a numărului de donatori, la 85, și a numărului de transplanturi realizate în România.

 

Potrivit ANT, strategia de dezvoltare a activităţii de transplant în România are ca primă direcţie creşterea numărului de donatori prin implicarea unui număr cât mai mare de unităţi sanitare în activitatea de identificare şi declarare a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală, implementarea „culturii donatorului” şi funcţionarea optimă a Programului Naţional de Transplant în toate spitalele judeţene de urgenţă din ţară, precum şi încheierea de acorduri de coolaborare în domeniul schimbului de organe cu țările vecine și organizațiile europene de schimb de organe.

În acest sens, în anul 2021 au fost semnate acordurile de colaborare în domeniul transplantului pulmonar cu Centrul Naţional de Transplant Italia și în domeniul schimbului de organe cu Agenția de Supervizare Medicală a Republicii Bulgaria. De asemenea, a fost parafată includerea ANT în platforma europeană de schimb de organe, FOEDUS.

 


Adaugati un comentariu


 

*