25 de ani de la apariția primelor abonamente medicale în România

În acest timp, numărul persoanelor care dețin un astfel de abonament a ajuns la 1,62 milioane.

Zilele acestea s-a împlinit un sfert de secol de la apariția conceptului de abonament medical pe piața serviciilor de profil din România. Primul abonament medical a fost lansat în România de Rețeaua de Sănătate Privată Regina Maria, în vara anului 1996, la doar un an de la înființarea primului cabinet din cadrul rețelei. Rețeaua și-a extins ulterior numărul de abonați, iar conceptul a fost preluat și de alți operatori din sistemul privat de sănătate. Așa se face că, după 25 de ani, numărul românilor care dețin abonamente medicale a ajuns la 1,62 milioane.

Aniversarea celor 25 de ani a fost marcată printr-o dezbatere organizată la Senat, de Intact Professional Debates, având ca temă principală impactul social și economic al abonamentelor medicale de sănătate. Cu această ocazie au fost prezentate și dezbătute rezultatele unui studiu efectuat de EY România, din care reiese că deținătorii de abonamente medicale merg de 2,5 ori mai des la medic, decât cei care nu dețin un astfel de abonament, iar în acest mod își cresc considerabil șansele de a preveni o serie de afecțiuni sau de a descoperi astfel de probleme în stadii incipiente. În acest mod, cei 1,62 milioane de utilizatori de abonamente medicale pun mai puțină presiune pe sistemul public de sănătate, având nevoie într-o mai mică proporție de servicii curative.

În cadrul dezbaterii, Fady Chreih, managerul rețelei private Regina Maria, a declarat că numărul posesorilor de abonamente medicale a cunoscut o creștere importantă în ultimii 5 ani când la nivelul acestei piețe s-a înregistrat o creștere cu 13,5% a numărului abonaților. „Abonamentele medicale au un rol crucial în dezvoltarea sistemului medical românesc. Ele reprezintă circa 20-30% din cifra noastră de afaceri şi sunt o sursă constantă de finanţare pentru sistemul medical Practic, prin profitul reinvestit de furnizorii medicali privaţi, sumele investite într-un abonament medical se reîntorc către pacient, care are astfel acces la unităţi medicale moderne şi beneficiază de servicii de calitate. Investiția făcută de companii în abonamente se transferă și către sistemul medical în ansamblu și rămâne în țară. Este un cerc virtuos, cu impact atât în starea de sănătate a populației din România, cât și în economie și în crearea de infrastructură sanitară modernă” a adăugat acesta.

Sursa; jurnalul.ro

Prezent la dezbatere, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andrei Baciu, a admis că abonamentele medicale contribuie foarte mult la partea de prevenţie şi, implicit, la menţinerea stării de sănătate a celor care le folosesc, iar de aici rezultă o serie de alte beneficii, inclusiv pe plan economic.

La rândul său, vicepremierul Dan Barna a precizat că „sistemul medical privat este o piață de aproape 3 miliarde de euro, foarte importantă pentru economia României. Potențialul real este mult mai mare. Din motive birocratice sau politice, statul nu a susținut, dacă nu chiar a frânat de-a dreptul, acest domeniu. Acest proces este un maraton, nu un sprint. Aici intervine sectorul privat, cu resursele sale, pentru a crea alternative și pentru a prelua povara sistemului public, dar și pentru a pune la dispoziție politici de bune practice. Vestea bună este că există consens politic în privinţa dezvoltării sistemului privat de sănătate și se poate construi în această direcție. Cu aceste premise, sectorul medical privat poate avea o pondere importantă în sistemul de sănătate, însă mai trebuie făcuţi paşi pentru clarificarea cadrului legislativ”.

Sursa: jurnalul.ro

Medicul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS și vicepreședinte al Camerei Deputaților, a atras însă atenția că „faptul că cineva are acces mai uşor la sistemul de sănătate nu înseamnă că avem politici publice de prevenţie. Părerea mea este că serviciile de medicină preventivă trebuie oferite pacienţilor la nivelul medicilor de familie”

Pe aceeași linie, dr. Florin Buicu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor, consideră că prevenția și screeningul „trebuie să fie apanajul statului. Rămâne însă marea problemă a banilor, pentru că nu am văzut niciodată, până acum, în bugetul României, alocări pentru prevenţie”.

În cadrul debaterii s-a subliniat că impactul pieței abonamentelor medicale generat de-a lungul lanțului valoric se ridică la 776 milioane de euro, iar peste 500 milioane euro au fost investite de sistemul privat de servicii medicale în infrastructura medicală -policlinici și spitale noi, echipamente moderne – numai în anul 2019 (aprox. 2% din totalul investițiilor din economie, realizate la nivel național).