Pacienții cu BPOC, prea puțin conștienți de gravitatea bolii de care suferă

Astfel, mulți dintre ei nu sunt consultați cu regularitate de un medic specialist, iar o parte preferă să se trateze singuri, apelând la automedicație.

La finele săptămânii trecute a avut loc cea de-a opta ediție a conferinței naționale  „Managementul Bolilor Pulmonare”, una dintre cele mai importante manifestări științifice pe care Societatea Română de Pneumologie le organizează anual. Evenimentul a fost destinat exclusiv specialiștilor din domeniul medical, la dezbaterile desfășurate pe parcursul a două zile fiind prezenți peste 300 de participanți.

Temele abordate au vizat ultimele noutăți în tratamentul celor mai frecvente boli pulmonare, cum sunt astmul, cancerul bronhopulmonar, tuberculoza și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).

Ca și în anii precedenți, în discuțiile referitoare la managementul bolilor pulmonare au fost angrenați și tinerii medici pneumologi, studiile de caz prezentate în cadrul conferinței fiind prezentate de echipe formate din medic specialist și medic rezident. Totodată, rezolvarea cazurilor prezentate a fost realizată împreună cu ceilalți specialiști prezenți în sală, astfel că prezentările au căpătat un caracter interactiv, ce a permis o mai bună înțelegere a problematicii prezentate, dar și testarea cunoștințelor participanților.

Un subiect aparte l-au constituit discuțiile pe marginea unui studiu despre BPOC realizat recent de Societatea Română de Pneumologie, ale cărui rezultate au fost prezentate cu această ocazie. La fel ca majoritatea analizelor statistice referitoare la incidența unor boli în România, nici datele acestui studiu nu sunt foarte încurajatoare, indicând o creștere ușoară a prevalenței BPOC în ultimii șapte ani, însă și o creștere considerabilă a numărului de pacienți aflați sub tratament.

Astfel, dacă în 2012, prevalența BPOC în România era de 8,1%, în prezent a crescut la 8,3%, însă lucrurile stau mai bine atunci când vine vorba despre percepția pacienților, referitoare la tratament. În timp ce în 2012, doar un sfert dintre pacienții diagnosticați foloseau tratament inhalator, proporția acestora a ajuns la 50% în prezent.

Se constată totodată o creștere a procentului de pacienți care iau medicamente administrate pe cale orală, în special de antibiotice, unde procentul a crescut cu 10% față de 2012.

Specialiștii spun că boala este în continuare subdiagnosticată în țara noastră, iar pacienții aflați în evidențe reprezintă doar aproximativ 40% din numărul total al celor care suferă de BPOC. Prin urmare, mai puțin de jumătate dintre pacienții cu probleme respiratorii sunt consultați cu regularitate de un medic, iar dintre aceștia, 42% sunt monitorizați de un pneumolog, 36% de medicul de familie, 7% de un medic internist și 6% de un medic alergolog.

Cei mai mulți dintre pacienții diagnosticați, 90% mai exact, urmează tratamente bazate pe medicamente administrate oral, jumătate iau tratament inhalator, iar 16% tratament injectabil.

Cei mai mulți dintre pacienții cu BPOC – 86% – consideră că boala de care suferă este una ușoară sau moderată, în timp ce doar 10% conștientizează gravitatea acestei afecțiuni. Cel mai probabil, boala este subestimată și de mulți dintre cei care prezintă simptomele dar nu se prezintă la medic, considerând că este vorba de o afecțiune ușoară, și astfel se explică faptul că doar 40%  dintre pacienții cu BPOC sunt diagnosticați în prezent.

Medicii pneumologi s-au arătat îngrijorați și de faptul că 15% dintre pacienți preferă să apeleze la automedicație, în loc să ceară sfatul medicului sau să urmeze tratamentul prescris. Dintre aceștia, 4% își administrează antibiotice după bunul plac, 0,5% iau Prednison sau Medrol, iar 9% apelează din proprie inițiativă la aspirină, paracetamol, aminofilină, bromhexin sau antihistaminice.

Studiul a constat în completarea unor chestionare de către un eșantion reprezentativ de respondenți, 79,3% dintre aceștia dovedindu-se că sunt expuși unor factori de risc pentru a dezvolta BPOC, unii dintre ei prezentând chiar primele semne ale bolii.

Dintre cei cu factori de risc, 53% sunt fumători, iar 66% dintre cei care prezintă semnele bolii au simptome respiratorii. De asemenea, 43% dintre persoanele cu factori de risc sau condiții preexistente ale bolii  au spus că în ultimele 12 luni li s-a întâmplat să simtă greutate în respirație sau lipsă de aer la efort, iar 21% dintre acestea au declarat că tușesc și expectorează dimineața, la trezire, cel puțin trei luni pe an, doi ani consecutiv. Nu în ultimul rând 21% dintre respondenți au declarat că în ultimul an au simțit sau au auzit șuierături în piept în timpul respirației, toate simptomele enumerate fiind caracteristice BPOC.

Medicii spun că un factor de risc tot mai des întâlnit în ultima vreme, care afectează și nefumătorii este așa numita poluare indoor, datorată sistemelor de încălzire pe lemne sau cărbuni sau sistemelor de gătit pe bază de gaz lampant, lemne sau motorină. Astfel, 20% dintre cei cu risc folosesc pentru gătit gaz lampant, lemn și motorină, acordând, în medie, 8 ore pe săptămână gătitului, iar o treime dintre respondenți utilizează cărbunele sau lemnul pentru încălzirea locuinței.