Aproape 1 milion de români suferă de astm, iar cei mai mulți sunt copii

Mortalitatea provocată de astm în România este de 1,3 la 100.000 de locuitori, cu 50% mai mare decât la nivel mondial, atrage atenția Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică.

 

Ziua Mondială a Astmului, organizată de Global Initiative for Asthma (GINA), este marcată anual, la nivel global, la data de 3 mai, cu scopul creșterii gradului de conștientizare a profesioniștilor și a publicului larg cu privire la această afecțiune. Educația și înțelegerea constituie cheile prin care se poate controla eficient astmul, care dacă nu este gestionat corespunzător, poate fi fatal.

Tema pentru Ziua Mondială a Astmului 2022 este „Closing Gaps in Asthm Care”, iar cu acest prilej, Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC), în parteneriat cu Asociația OncoGen, a organizat la Timișoara, Conferința cu tema „Reducerea decalajelor în îngrijirea astmului”, care are loc în format hibrid, în sala de conferințe a OncoGen și pe platforma ZOOM.

Apropape 350 de milioane de oameni suferă de astm la nivel global, iar în România, mortalitatea provocată prin astm este cu 50% mai mare decât madia la nivel mopndial. „Astmul este cea mai frecventă boală cronică a copiilor, iar astmul alergic este cea mai frecventă formă de astm întâlnită la vârsta copilăriei”, este semnalul de alarmă transmis de Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC). 

 

Provocarea pe care o reprezintă tema din acest an este ca toate comunitățile academice să lucreze împreună, alături de pacienți și furnizorii de servicii medicale pentru a identifica și a elimina decalajele în îngrijirea astmului și pentru a ajuta la implementarea și împărtășirea soluțiilor inovatoare la nivel local și global, iar „provocarea” a fost asumată și de organizatorii Conferinței de la Timișoara.

Decalajele actuale în îngrijirea astmului pe care organizatorii evenimentului intenționează să le aducă în discuție în acest an vizează: accesul egal la diagnostic și tratament; diferențe între îngrijirea pentru diferite grupuri socioeconomice, etnice și de vârstă; diferențele între comunitățile și țările bogate și cele mai sărace; comunicarea și îngrijirea prin interfața de îngrijire primară/secundară/terțiară; comunicarea și educația oferită persoanelor cu astm (calitatea planurilor de îngrijire a astmului); cunoașterea astmului și conștientizarea astmului între furnizorii de servicii medicale; prioritizarea între astm și alte afecțiuni cronice; prescrierea de inhalatoare și monitorizarea aderenței și a capacității de a utiliza aceste dispozitive; conștientizarea și înțelegerea publicului larg (non-astmatic) și a profesioniștilor din domeniul sănătății că astmul este o boală cronică (nu acută) sau diferențe între dovezile științifice și furnizarea efectivă de îngrijiri pentru persoanele cu astm.

 

Medicii spun că astmul este în prezent subdiagnosticat și subtratat, deși utilizarea noilor terapii a avut un impact pozitiv asupra controlului bolii. Chiar dacă astmul nu poate fi vindecat, există posibilități de gestionare a afecțiunii astfel încât să se reducă și să se prevină crizele de astm, numite și episoade sau exacerbări.

Prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, UMF „Victor Babeș” (UMFVB) din Timișoara și președinte SRAIC, subliniază că astmul este una dintre cele mai frecvente afecțiuni inflamatorii cronice, cu două fenotipuri relevante clinic, astmul alergic și astmul non-alergic (intrinsec), iar prevalența bolii crește cu 50% cu fiecare deceniu, iar în România „sunt 900.000 de oameni care suferă de astm, conform datelor Institutului Național de Statistică, din care cel puțin 60% sunt alergici, corespunzând unui număr de aproximativ 500.000 de pacienți. Majoritatea pacienților cu astm alergic prezintă și simptome de rinoconjunctivită alergică. Dintre pacienții cu astm, un procent de 2-5% evoluează spre forme severe care necesită terapii complexe, au frecvente exacerbări care necesită vizite în serviciul de urgență sau internări, toate generatoare de costuri mari pentru sistemul de sănătate publică, absenteism de la locul de muncă și alterarea calității vieții pacientului inclusiv risc de deces. Conform datelor publicate de Universitatea Washington în sistemul VizHub.healthdata.org povara creată de astm în România se concretizează prin mortalitate de 1,3 la 100.000”.

 

Specialiștii în alergologie și imunologie atrag atenția că astmul, de care suferă peste 350 de milioane de oameni la nivel global și aproape un milion de români, determină simptome caracteritice precum: tuse (în special noaptea), respirație șuierătoare, dificultăți de respirație, senzație de constricție, durere sau presiune la nivel toracic. Trebuie avut în vedere însă că nu orice persoană cu astm are aceleași simptome, în același mod. „Simptomele de astm pot varia, de asemenea ca intensitate, de la ușoare până la severe. Unele persoane cu astm pot avea perioade îndelungate fără niciun simptom, cu agravarea periodică în timpul unei crize de astm. Alții ar putea avea simptome de astm în fiecare zi. În plus, unii oameni pot avea simptome doar în timpul exercițiilor fizice sau când suferă de infecții virale. Frecvent sunt asociate comorbidități, dintre care cele mai frecvente sunt din sfera ORL (rinita alergică, rino-sinuzita, polipoza nazală), din sfera digestivă (boala de reflux gastro-esofagian), obezitatea, dermatita atopică, boli psihologice (anxietate, depresie, tulburări de comportament)”, se menționează într-un comunicat al SRAIC.

Se apreciază că 2 din 3 astmatici prezintă o formă de astm alergic, iar în același timp a crescut și prevalența rinitei alergice, ceea ce relevă o tendință globală de creștere a prevalenței bolilor alergice respiratorii.

 

Diagnosticul de astm trebuie pus de către medic, necesitând cooperarea interdisciplinară, deoarece prezența comorbidităților poate avea un impact negativ asupra controlului bolii. „Trebuie subliniat că pentru astm nu există vindecare. Simptomele astmului pot fi tratate eficient la majoritatea pacienților, la costuri considerabile, dar netratarea astmului este și mai costisitoare. Mulți pacienți rămân slab controlați, în ciuda tratamentului disponibil. Astăzi, glucocorticosteroizii sistemici cu efectele lor secundare dăunătoare pot fi înlocuiți la mulți pacienți cu imunoterapie alergenică țintită sau terapii biologice țintite. Managementul astmului este o provocare serioasă pentru sănătatea publică și are efecte semnificative asupra performanțelor școlare, la muncă și sociale ale persoanelor care suferă de această boală. Povara financiară pentru pacienții cu astm din diferite țări occidentale variază de la 300 USD la 1.300 USD per pacient pe an (The Global Burden of Asthma, 2006)”, explică președintele SRAIC, profesor dr. Carmen Bunu Panaitescu.

Astmul este cea mai frecventă boală cronică a copiilor, iar astmul alergic, cea mai frecventă formă de astm întâlnită la copii, spun specialiștii, care menționează că pe măsură ce debutul a bolii are loc la vârsta adultă, cauza este non-alergică.

 

Programul conferinței cuprinde teme precum: Promovarea Asthmathon, prima competiție adresată tinerilor pe tema rezolvării decalajelor din managementul astmului – Prof. Dr. Virgil Păunescu, UMFVBT, vicepreședinte Academia de Științe Medicale; Implementarea primului sistem românesc de monitorizare și avertizare a populației cu privire la expunerea la aeroalergene – un exemplu de bune practici pentru comunitate – Alin Nica, Președintele Consiliului Județean Timiș; Cercetarea mediului și mediul academic astăzi: oportunități și perspective – Conf. Dr. Mădălin Bunoiu, UVT, președinte ARACIS; UMFTVBT – centru de excelență în pregătirea specialiștilor în domeniul tratamentului astmului – Prof. Dr. Octavian Marius Crețu, rector UMFVBT; Colaborarea interdisciplinară în evaluarea impactului schimbărilor climatice și de mediu asupra sănătății – Prof. Dr. Cosmin Alin Popescu, Rector USAMVBT; Expriența legată de ambrozia în zona de vest a României – Prof. Dr. Florin Imbrea, Decan USAMVBT; Importanța controlului mediului pentru sănătatea publică – Conf.dr. Adina Horablaga, Director departament de mediu; De la rinita alergică și astmul alergic – Prof. Dr. Marioara Poenaru, UMFVBT; Astmul copilului expus la poluare și fumat – Conf. Dr. Ioana Ciucă, UMFVBT; Provocarea anului 2022 în îngrijirea astmului – identificarea și eliminarea decalajelor – Prof. Dr. Carmen Panaitescu, UMFVBT, președinte SRAIC și o Sesiune Q&A.

În cadrul evenimentului se lansează, în premieră, și Asthmathon by OncoGen, o competiție adresată elevilor de liceu și studenților cu potențial creativ, în scopul identificării de soluții ingenioase care ar putea contribui la ameliorarea calității vieții pacientului astmatic, precum și la creșterea gradului de informare și conștientizare a publicului larg cu privire la cauzele și implicațiile astmului alergic. Prima ediție Asthmaton 2022 va avea loc la Timișoara Convention Center, în perioada 14-15 mai.