CMR solicită CNAS transparentizarea informațiilor ce au stat la baza redactării Contractului-Cadru și a normelor de aplicare
CMR subliniază că sistemul de sănătate are nevoie „acută” de utilizarea unor noi mecanisme de funcționare și este necesară transparentizarea „efectivă și imediată” a informațiilor care au stat la baza redactării celor două proiecte de acte normative de importanță strategică pentru furnizarea serviciilor de sănătate.
Prof. dr. Daniel Coriu
Colegiul Medicilor din România (CMR) solicită public, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) „transparentizarea efectivă și imediată a informațiilor de tipul analize, studii, cercetări și alte documente similare care fundamentează deciziile ce au stat la baza redactării celor două proiecte de acte normative de importanță strategică pentru furnizarea serviciilor de sănătate în România: Contractul–cadru (CoCa) care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, respectiv normele metodologice de aplicare a acestuia”, transmite CMR, printr-un comunicat semnat de președintele organizației profesionale reprezentative medicilor, prof. univ. dr. Daniel Coriu.
Deși CNAS a amânat și anul acesta, până la 30 iunie, contractarea serviciilor medicale pe noul Contract-cadru, conducerea CMR consideră că adoptarea actelor normative menționate nu ține cont de predictibilitatea, claritatea și accesibilitatea pe care un astfel de parcurs le-ar impune pentru a fi valid, onest și transparent, CNAS decredibilizând consultarea și negocierea, prin „nevalorificarea efortului participanților la acest proces și prin neincluderea modificărilor agreate în forma actuală a documentelor”.
În contextul în care sistemul medical din România se confruntă cu o criză acută de specialiști, la toate nivelurile – medicină primară, ambulatoriu de specialitate și spitale -, CMR subliniază că sistemul de sănătate din România are „nevoie acută” de utilizarea unor noi mecanisme de funcționare, „ceea ce implică și o schimbare a principiilor și a modului de abordare ale Contractului – cadru”. Aceasta nu atrage întotdeauna o alocare suplimentară de fonduri, dar „poate și trebuie să aibă ca punct de plecare procesul de consultare și negociere”, susține CMR.
Președintele CMR susține că demersul trebuie să fie „unul onest, să aibă permanent în vedere nevoile pacientului, realitățile sistemului medical în ansamblu și condițiile minime pentru asigurarea unui act medical de calitate, și nu premisa greșită potrivit căreia finanțatorul sau cel care are atributul deciziei știe întotdeauna ceea ce este cel mai bine pentru pacienți și pentru profesioniștii din domeniu”.
CMR atrage atenția că asociațiile profesionale medicale sunt „singurii reprezentanți cu legitimitate în ceea ce privește documentarea bazată pe dovezi a proceselor clinice, instrumentelor de management al practicii medicale, și au un rol esențial în îmbunătățirea continuă a calității actului medical”.
Colegiul Medicilor din România a inițiat și facilitat un dialog tehnic continuu, referitor la modalitatea de furnizare sigură, echitabilă și eficientă a serviciilor de sănătate, între profesioniștii din diferite domenii de asistență medicală și instituțiile implicate în acest proces.
„Din păcate, dincolo de recunoașterea implicării constructive a tuturor membrilor Grupurilor Tehnice de Lucru din cadrul CNAS și CMR, proiectele care au rezultat reprezintă un demers unilateral al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”, se subliniază în comunicat.
Reiterând „dezaprobarea fermă” a medicilor de familie privind „împovărarea birocratică tot mai accentuată a acestora”, prin prevederi legislative „inconsecvente sau discordante pentru un sector care se află în deficit acut de personal”, CMR atrage atenția asupra necesității consolidării unor politici publice de sănătate axate pe prevenirea precoce și monitorizarea activă a stării de sănătate a pacientului.
Prof. univ. dr. Daniel Coriu precizează că „prevenția nu poate fi aplicată în forma care este prezentată în contractul-cadru, iar birocrația nu s-a redus”, iar conform noilor reglementări, plata medicilor de familie nu este stimulată, astfel încât aceștia să mai angajeze asistente medicale care să-i ajute în procesul prevenției, așa că „medicii de familie vor avea aceiași bani lucrând mai mult”.
În aceeași măsură sunt evidențiate problemele „create sau acutizate pentru sectorul ambulatorului de specialitate, vulnerabil deja din cauza deficitului de personal, prin reducerea finanțării acestuia”, ambulatoriul de specialitate nefiind stimulat să se dezvolte, deși „ar putea să preia din presiunea din spitale dacă ar fi finanţat adecvat, în concordanţă cu nevoile de sănătate ale populaţiei”, atrage atenția profesorul Coriu.
Președintele CMR subliniază, totodată, menținerea unei poziții „ferme” a organizației profesionale referitor la „problemele din sectorul spitalicesc”, în continuare „insuficient și inconsecvent abordate”. În cazul spitalelor, plata se face „în continuare în funcţie de cazul ponderat (DRG), ceea ce ar trebui să atragă după sine un tarif unitar. Cu toate acestea, spitalele primesc tarife diferenţiate, într-un mod netransparent, ceea ce contravine sistemului de finanțare impus”, menționează președintele CMR, care consideră că măsurile propuse de CNAS nu numai că „nu rezolvă inechitățile sistemice istorice, ci contribuie la agravarea acestora”.
Ținând cont de problemele semnalate, conducerea Colegiului Medicilor din România consideră că este „esențial ca CNAS și Ministerul Sănătății să susțină un proces participativ și colaborativ de identificare a unor soluții fezabile, cu impact pozitiv, aplicabile etapizat, coerent și unitar”.
„Înțelegând că procesul de transformare a modului de lucru între instituțiile – cheie ale sistemului de sănătate din România este un proiect pe termen lung, CMR va continua să promoveze și să susțină cu resurse de expertiză competentă dialogul instituțional cu CNAS și Ministerul Sănătății, extins și deschis către toți actorii interesați din sistemul de sănătate, cu încrederea și convingerea că activitatea echipelor tehnice care pot fi aduse laolaltă are un potențial real de a armoniza perspectivele acestora, cu beneficii asupra întregului sistem”, mai arată conducerea CMR, în comunicat.
Potrivit calendarului publicat de CNAS, pe 15 mai sunt planificate noi negocieri cu Colegiul Medicilor din România.
