Studiu CMSR: Peste două treimi dintre români au cel puțin o afecțiune dentară
Peste 64% dintre adulți și 66% dintre copii au cel puțin o carie dentară, iar România este pe penultimul loc în UE la consultațiile stomatologice, cu o medie anuală de 0,3 per capita, față de 0,9, media europeană.
Adresabilitatea scăzută a românilor la medicul stomatolog duce la identificarea tardivă a problemelor de sănătate orală și la costuri crescute de tratament, sunt concluziile studiului-pilot 2024 privind situația sănătății orale a românilor, făcute publice de Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) luni, 17 iunie, în cadrul unei Conferințe la care au participat reprezentanți ai medicilor stomatologi, organizațiilor profesionale, mediului academic, autorităților publice și ai unor companii private.
Studiul CMSR, care va sprijini adaptarea politicilor publice și alocarea fondurilor adecvate de către CNAS pentru educație, prevenție și tratament, reprezintă o premieră în România, atât datorită acoperirii naționale, cât și completării datelor culese pe bază de chestionar cu realizarea de examene clinice.
„Acest demers, inițiat cu sprijinul Asociației Române pentru Promovarea Sănătății (ARPS), pentru a genera o îmbunătățire a politicilor publice în domeniu, se bazează pe necesitatea parteneriatului cu autoritățile naționale, europene, asociațiile de pacienți și industria de profil”, transmite CMSR, într-un comunicat.
România este pe penultimul loc în UE în ceea ce privește consultațiile stomatologice, cu o medie anuală de 0,3 per capita, față de 0,9, media europeană. Adresabilitatea scăzută la medicul stomatolog duce la identificarea tardivă a problemelor de sănătate orală și la costuri crescute de tratament.
Studiul arată că majoritatea adulților (70%) și adolescenților (70%) consideră sănătatea orală foarte importantă pentru bunăstarea lor, iar 79% dintre români sunt mulțumiți de calitatea serviciilor stomatologice. Cu toate acestea, peste două treimi dintre români au cel puțin o afecțiune orală.
Printre cele mai frecvente afecțiuni se numără cariile dentare cavitare (66% dintre copii și 64% dintre adulți), inflamația gingivală (35% dintre copii și 57% dintre adulți), și edentațiile neprotezate (73% dintre adulți). Cariile afectează în medie patru dinți per persoană, iar parodontita este prezentă la 38% dintre adulți.
De asemenea, infecțiile dentare acute și anomaliile dento-maxilare sunt frecvente, iar accesarea serviciilor de urgență este redusă, mulți preferând auto-medicamentația. Consulturile regulate sunt considerate importante de 92% dintre respondenți, dar numai 44% dintre ei au fost la un control de rutină în ultimul an. Un alt studiu arată că puțin peste 28% dintre români își schimbă periuța de dinți lunar, iar aproape 2% nu folosesc pastă de dinți.
Pe baza percepțiilor, comportamentului și nevoilor pacienților români analizate, CMSR propune direcții de intervenție și de îmbunătățire a politicilor publice și programelor naționale de sănătate orală.
„Noi, medicii stomatologi din România, suntem convinși ca sănătatea orală trebuie privită ca o componentă esențială a sănătății generale. Observăm această nevoie zi de zi, în cabinetele în care profesăm. Lipsea însă, la nivel național, un studiu care să scoată în evidență această necesitate și să pornească o dezbatere constructivă la nivelul societății. Acest studiu nu ar fi fost posibil fără implicarea celor 172 de colegi, medici stomatologi, care au participat în mod voluntar la culegerea datelor, cărora aș vrea să le mulțumesc. În urma publicării rezultatelor studiului, remarcăm nevoia investițiilor în prevenție, educație și accesibilitatea serviciilor stomatologice, esențiale pentru a îmbunătăți sănătatea orală și, implicit, sănătatea generală a populației. Este vital ca toți factorii implicați, de la autorități la profesioniști în domeniul sănătății și până la fiecare individ în parte, să colaboreze pentru a atinge acest obiectiv comun”, a afirmat președintele CMSR, dr. Florin Lăzărescu, în deschiderea evenimentului.
Serviciile medicale stomatologice ar trebui să fie gratuit pentru copii, dar fiind insuficient finanțat, nu acoperă nici pe departe nevoile. Mulți mulți părinți spun că nu și-au dus copiii niciodată la stomatolog din cauza costurilor, pe care nu-și permit să le acopere. La oraș, statul decontează unui cabinet medical până la 6.000 de lei pe lună pentru servicii stomatologice de bază, iar în mediul rural suma poate ajunge până la 9.000 de lei, în contextul doar o extracție costă aproximativ 4.000 de lei.
Potrivit normativelor, ar trebui să fie cel puțin 1 medic la 1.200 de locuitori, dar distribuția lor la nivel național este departe de a fi uniformă; în foarte multe zone rurale lipsesc acești specialiști, în timp ce în orașele mari avem 1 stomatolog la 300-350 de locuitori.
Studiul subliniază, de asemenea, importanța educației pentru sănătatea orală în rândul copiilor și prioritizarea accesului la servicii preventive, sugerând și creșterea accesului la servicii stomatologice în zone defavorizate, prin asistență medicală mobilă și organizarea unei campanii comprehensive de educație și informare.
Ținând cont de faptul că nu există studii cuprinzătoare naționale despre sănătatea orală a populației, prevalența afecțiunilor dentare, parodontale sau anomaliilor ortodontice, ceea ce afectează fundamentarea politicilor publice eficiente, CMSR propune îmbunătățirea stării de sănătate orală prin inițiative bazate pe date statistice relevante și speră să se ajungă „în punctul în care copiii să fie monitorizați prin asigurările publice de sănătate și să fie tratați la timp. În clipa de față, prin Contracul-cadru cu CNAS, copiii beneficiază de gratuitate la o serie de tratamente stomatologice, doar că acestea se realizează cu titlu de gratuitate în limita unui plafon care este foarte redus. Medicii stomatologi care sunt în contract cu CNAS pot asigura tratamente stomatologice gratuite copiilor doar în limita bugetului alocat medicului în acest scop, care este de doar aproximativ 6.000 de lei, ceea ce înseamnă că puțini copii pot beneficia, cu adevărat, de aceste tratamente, chiar dacă paleta de servicii incluse este destul de largă”, a spus dr. Mariana Cărămidă, trezorier CMSR și coordonator studiului-pilot 2024 privind sănătatea orală a românilor.
Există o nevoie semnificativă de servicii stomatologice, inclusiv cele de urgență și cele decontate de CNAS, dar și de o mai mare implicare a medicilor stomatologi în prevenție, atât din perspectiva igienei, cât și a comportamentelor, au subliniat medicii implicați în proiect.
„Stomatologia este, din păcate, o specialitate ignorată în acest moment, de toate instituțiile statului și de alți colegi medici. Suntem considerați mai puțin importanți. Ar trebui să existe o colaborare strânsă între medicul de familie și medicul stomatolog, cel puțin în zonele rurale, între medicul ginecolog și medicul stomatolog, între medicul oncolog și medicul stomatolog și între medicul cardiolog și cel stomatolog pentru că afecțiunile stomatologice influențează starea de sănătate generală a populației. Și dacă noi nu avem grijă și nu ne implicăm, rezultatele pe termen lung vor fi dezastruoase”, a afirmat dr. Lavinia Bostan Valsov.
Studiul subliniază importanța educației pentru sănătatea orală în rândul copiilor și prioritizarea accesului la servicii preventive, sugerând și creșterea accesului la servicii stomatologice în zone defavorizate prin asistență medicală mobilă și organizarea unei campanii comprehensive de educație și informare.
Dr. Oana Florea, un alt medic implicat în proiect, atrage atenția că printr-un „program de prevenție coerent, derulat constant și eficient, încă de la vârsta de 2 ani, situațiile în care se ajunge la o reabilitare totală, prin implanturi dentare și reconstrucții osoase, pot fi prevenite și costurile terapeutice scăzute. Prevenția și politicile de prevenție naționale sunt esențiale pentru toate grupele de vârstă. De asemenea, costurile pentru terapia de bază stomatologică, pentru asigurarea stării de sănătate orale și generale, precum și integrarea socială a unui cetățean român european trebuie să fie parte din asistența medicală primară, fiind un drept al oricărui român asigurat”.
În plus, studiul propune introducerea educației medicale post-universitare privind comunicarea în sănătatea orală și cursuri de comunicare medic-pacient. Nu în ultimul rând, se recomandă ca sistemul informațional curent să fie îmbunătățit pentru a evalua sănătatea orală și performanța serviciilor furnizate. În final, se propune un parteneriat social pentru sănătatea orală, integrat în acoperirea universală cu sănătate.
Referitor la informarea precară privind sănătatea orală și la accesul deficitar la servicii stomatologice, în special în mediul rural și pentru copiii din familii defavorizate, ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, a propus întărirea unei rețele de medicină școlară, de exemplu, care să cuprindă cabinete stomatologice, precum și elaborarea unui program puternic de prevenție la Ministerul Sănătății, a unui program de educație pentru sănătate la Ministerul Educației și o finanțare „care să țină cont de realități”, considerând că „putem să găsim o soluție, mai ales că există un program operațional pentru sănătate, o să existe resurse pentru a dezvolta o astfel de rețea de medicină școlară stomatologică”.
Printre recomandările CMSR se numără introducerea „stomatologiei de familie” ca serviciu medical de bază finanțat prin bugetul CNAS, axat pe educație, prevenție, urgențe și controale periodice, precum și creșterea graduală a finanțării din FNUASS pentru servicii stomatologice și definirea unui cadru strategic și de monitorizare a sănătății orale. „Dacă am asocia medicul stomatolog cu medicul de familie nu s-ar mai termina bugetul imediat și atunci s-ar putea merge pentru profilaxie la medicul stomatolog. Și acesta să fie într-un fel sau altul de contact de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate”, consideră dr. Florin Lăzărescu.
Prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei de Sănătte din Senat, a apreciat propunerea CMSR privind introducerea stomatologiei de familie în tandem cu medicina de familie, în condițiile în care există „o ruptură între cei doi piloni”, cu efecte asupra stării generale de sănătate a românilor, și și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu CMSR pentru transpunerea acestei idei în legislație.
Secretarul de stat Florin Lixandru a precizat că Ministerul Educației împreună cu instituțiile din subordine, în scopul integrării educației pentru sănătate în curriculumul preuniversitar obligatoriu, a introdus la clasele primare, disciplina „dezvoltare personală”, care include subiecte despre igienă și sănătate publică, iar pentru gimnaziu și liceu există disciplinele „consiliere și dezvoltare personală” și „consiliere și orientare”, la care se adaugă disciplina opțională, „educație pentru sănătate”. În plus, sunt desfășurate activități extrașcolare și în programul „Școala altfel” pentru promovarea unui stil de viață sănătos.
„Prin aceste inițiative, practic, școala devine un partener important în promovarea sănătății orale, educând și sprijinind elevii în adoptarea unor obiceiuri sănătoase care vor avea un impact pozitiv pe termen lung asupra stărilor generale de sănătate”, a afirmat secretarul de stat Florin Lixandru, dând asigurări că Ministerul Educației este deschis să colaboreze cu CMSR pentru implementarea proiectelor și programelor în sprijinul elevilor, studenților și părinților. De asemenea, a anunțat că în curând va fi prezentată o strategie națională de sprijinire a părinților, cu obiective în consiliere și informare privind educația pentru sănătate.
În acest sens, președintele Comisiei de Sănătate din Senat, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, a subliniat necesitatea implementării unor măsuri concrete în paralel cu eforturile educaționale pentru a învăța copiii să utilizeze corect resursele disponibile pentru igiena orală și a subliniat importanța educației pentru sănătatea orală încă de la grădiniță, deoarece mulți copii nu sunt învățați să se spele pe dinți acasă. „Problemele includ lipsa infrastructurii adecvate, mai ales în mediul rural, în ciuda fondurilor disponibile, dar care nu sunt utilizate eficient în acest scop”, a atras atenția dr. Streinu-Cercel.
La rândul său, dr. Florian Bodog, fost ministru al Sănătății, membru în Comisia de Sănătate din Senat, și-a arătat susținerea pentru această propunere și a invitat CMSR la discuții privind forma și conținutul unui astfel de proiect legislativ, afirmând că „un al doilea pas necesar pentru îmbunătățirea stării de sănătate orală este legat de medicina școlară, pledând pentru cabinete stomatologice în fiecare unitate școlară mare, și pentru colaborarea cu Ministerul Educației, în direcția formării de asistenți de medicină dentară care să poată transmite către pacienți și noțiuni de prevenție”.
Având în vedere starea sănătății orale a românilor, precum și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății privind adoptarea de politici prin care statele să asigure acoperirea universală cu servicii de sănătate orală pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă, răspunzând astfel nevoilor și cerințelor populației pentru o bună sănătate orală, Colegiul Medicilor Stomatologi din România a propus spre analiză și dezbatere un Memorandum pentru Sănătatea Orală a Românilor, care oferă noi instrumente pentru politicile publice, prin asumarea partenerilor instituționali, cu scopul de a facilita accesul la servicii de sănătate orală esențiale, de calitate, pentru toți cetățenii.
„Cu aceste rezultate ne propunem să creăm o strategie comună cu autoritățile, pentru că și noi, corpul profesional, suntem conștienți că de viziunea noastră și de strategia pe care o au ministerele Sănătății, Educației, de Finanțe pe termen scurt și lung, astfel încât pe termen lung, lucrurile să fie în beneficiul pacienților. Este, deci, necesar să ne așezăm la o masă comună și să alegem o variantă optimă pentru sănătatea orală a românilor pe termen lung”, a punctat dr. Mariana Cărămidă.
Viziunea CMSR este, de asemenea, strâns corelată cu abordarea Ministerului Sănătății, așa cum a fost promovată în Strategia Națională de Sănătate 2023-2030, astfel încât medicii stomatologi să fie implicați în prevenție și informarea populației.
„Ne propunem ca pe viitor să creștem gradual acest plafon și lista de servicii stomatologice gratuite de care copiii să beneficieze, astfel încât cît mai puțini să ajungă la complicații, iar când ajung la vârsta adultă să nu prezinte probleme majore care să necesite tratament complex”, a explicat dr. Cărămidă.
În acest sens, directorul Direcției Reglementări și Norme de Contractare din cadrul CNAS, Elisabeth Iuliana Brumă, a informat despre organizarea, la nivelul Casei Naționale, a unui grup de lucru pentru asistență medicală stomatologică în care se colaborează cu CMSR și a spus că, „pornind de la acest studiu, se va construi bugetul pentru anul viitor pentru a garanta accesul echitabil, universal și nediscriminatoriu la servicii stomatologice, așa cum prevede legea 95/2006 și așa cum este prevăzut și în principiul numărul trei din memorandumul pentru sănătatea orală”.
Dr. Florin Lăzărescu a concluzionat că este necesar un „efort comun pentru a promova comportamente sănătoase, a asigura accesul la îngrijire și a monitoriza impactul afecțiunilor orale asupra sănătății generale”. „Prin asumarea și implementarea acestui memorandum, prin colaborarea strânsă între autoritățile publice, organizațiile non-guvernamentale și instituțiile relevante, România va putea să îmbunătățească starea sănătății orale a populației,, contribuind astfel la o societate mai sănătoasă și mai echitabilă”, a afirmat președintele CMSR.
Studiul a fost realizat de CMSR, în perioada februarie-mai 2024, cu participarea a 172 de medici stomatologi și a 1544 de pacienți de toate vârstele, atât din mediul urban cât și din mediul rural.
Memorandumul CMSR și rezultatele complete ale studiului național pot fi accesate AICI
Credit foto: Vili Ivan/CMSR
