Colegiul Medicilor Stomatologi a lansat un studiu național privind sănătatea orală
Medicii stomatologi consideră că politicile de sănătate publică din Stomatologie trebuie adaptate la realitatea actuală, iar obținerea unei imagini de ansamblu privind principalele probleme și nevoi ale populației în acest sens, CMSR a lansat un studiu național de amploare, la care s-au înscris 172 de medici stomatologi.
Cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale, celebrată pe 20 martie, medicii stomatologi au adus în atenția autorităților și a opiniei publice faptul că aproape 2 din 10 români nu au fost la stomatolog în ultimii cinci ani, iar România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește sănătatea orală și pe penultimul loc la numărul mediu anual de consultaţii stomatologice, ceea ce impune o adaptare a politicilor publice de sănătate în domeniul Stomatologiei și nevoia de creștee a nivelului de conștientizare cu privire la afecțiunile stomatologice și la impactul lor asupra stării generale de sănătate.
În acest context, Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) a anunțat, într-o conferință organizată la Palatul Parlamentului, demararea, la 25 martie, a unui studiu pilot de anvergură, menit să identifice cele mai importante nevoi ale pacienților români și provocările sistemice cu care se confruntă aceștia. Acest demers va putea genera, astfel, o îmbunătăţire a politicilor publice, cu sprijinul autorităţilor naţionale, europene, asociaţiilor de pacienţi şi industriei de profil, astfel încât politicile de sănătate publică din acest domeniu să fie adeptate realității din țara noastră.
Principalele provocări cu care se confruntă sistemul de sănătate orală din România sunt absența unei politici naționale clare în acest domeniu, subfinanțarea serviciilor stomatologice de bază de către stat, educația deficitară a populației în privința igienei, a factorilor de risc și a importanței prevenției, precum și dificultățile în culegerea și analiza datelor relevante care să conducă la o analiză aprofundată a problemelor sistemice și la identificarea unor abordări complexe pentru gestionarea acestora.
Prezent la eveniment, ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, a recunoscut că există o lipsă de politici publice coerente în domeniul sănătății orale în România și a subliniat că „lipsa educației și informării adecvate reprezintă cauza principală a problemelor dentare majore în România, cum ar fi cariile și paradontopatiile”. Ministrul a adus în discuție un program de igienă orală implementat în rândul școlarilor la începutul anilor 2000, care a avut rezultate promițătoare, dar care a fost încheiat ulterior, precum și un program de prevenție desfășurat de Colegiul Medicilor Stomatologi din București, pledând pentru „dezvoltarea și implementarea unor astfel de programe la nivel național, începând cu screeningul dentar pentru copii și continuând cu tratamentul cariilor simple și sigilarea dentară”.
În România, problema sănătății orale s-a acutizat odată cu privatizarea Stomatologiei, a subliniat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, care a arătat că, în prezent, în țara noastră, „sănătatea orală este o problemă de sănătate publică, care necesită un cadru legislativ solid, în special pentru abordarea afecțiunilor cu care se confruntă sau se pot confrunta copiii” și a insistat pe necesitatea unor demersuri pe lângă Ministerul Educației pentru punerea în aplicare a programului Educația pentru Sănătate, disciplină obligatorie conform legii 198, a învățământului preuniversitar, în planurile-cadru și în programa școlară adaptată pe nivele de vârstă.
În opinia sa, pentru ca această situație să se îmbunătățească este nevoie de un cadru legislativ solid, în special pentru abordarea afecțiunilor cu care se confruntă sau se pot confrunta copiii, motiv pentru care a făcut apel la eforturi agregate la nivelul profesioniștilor din domeniu pentru prioritizarea subiectului pe agenda publică și legislativă.
Reprezentantul Federației Europene a Autorităților Stomatologice Competente și a Autorităților de Reglementare din Europa, dr. Hrvoje Pezo, a explicat că, în prezent, tratamentul nu mai este singurul obiectiv al medicilor stomatologi, aceștia se bazează pe o bună prevenție a afecțiunilor dentare și doresc asigurarea actului medical la standarde foarte înalte de calitate în baza unor reglementări clare, care să promoveze o bună comunicare între medic și pacient, cu accent pe calitatea serviciilor și nu pe costul acestora.
În acest sens, ministrul Rafila a admis că accesul la servicii stomatologice este limitat în România, atât din cauza privatizării masive a acestui sector medical cât și a sumelor relativ mici decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru serviciile stomatologice, descurajante pentru încheierea de contracte cu statul. Ministrul a îndemnat medicii și autoritățile locale să colaboreze pentru a găsi soluții care să îmbunătățească accesul la servicii stomatologice, în special în comunitățile mai mici și mai izolate, sugerând redeschiderea cabinetelor stomatologice în școli și în sediile unităților administrative-teritoriale.
Activitatea cabinetelor stomatologice este finanțată de sistemul public în proporție de doar 5%, comparativ cu media OCDE, care este de 31%. Potrivit datelor agregate de Eurostat și Ernst&Young, care se află într-o colaborare cu Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), 19% din cifra de afaceri a pieței serviciilor de sănătate private era asigurată în 2020 de activitățile stomatologice.
Potrivit INSP, 75% copii examinați în cadrul campaniei „Cu un zâmbet mai aproape de sănătate!”, derulată de INSP cu UMF „Carol Davila” și cu sprijinul Direcțiilor Județene de Sănătate Publică, au dentiție primară afectată de carii, pierdere de dinți sau dinți plombați din cauza cariilor și o proporție de 51% dintre copiii examinați care au dentiție permanentă afectată de carii, pierdere de dinți sau dinți plombați din cauza cariilor. Percepția părinților asupra stării de sănătate orale a copiilor a fost însă în 76% din cazuri, că starea de sănătate a dinților copiilor lor ca fiind bună, foarte bună sau excelentă.
Președintele CMSR, dr. Florin Lăzărescu, a menționat că organizația pe care o conduce se află în negocieri cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru mărirea plafonului pentru servicii dentare de bază și decontarea integrală a costurilor procedurilor efectuate în regim de urgență pentru a îmbunătăți accesul românilor la diagnosticare și tratamente, iar pentru a obține o radiografie a sănătății orale la nivel național, CMSR a demarat, pe 25 martie, un studiu al cărui scop este „evidențierea stării de sănătate orală a populației la nivel național, motivarea adaptării politicilor de sănătate publică din domeniul stomatologic la nevoile populației privind educația, prevenția și tratamentul și, totodată, fundamentarea alocării adecvate a fondurilor de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru serviciile stomatologice”, a declarat dr. Lăzărescu, în cadrul conferinței care a anunțat demararea studiului.
Din perspectivă medicală, studiul demarat de vizează obținerea unei prevalențe a principalelor afecțiuni orale, precum caria dentară, inflamația gingivală, anomaliile dento-maxilare, leziunile de mucoasă. Este vizată și monitorizarea eficienței igienei orale, precum și evidențierea factorilor de risc privind obiceiurile de igienă orală, alimentare, de cele legate de fumat și de adresabilitatea la cabinetul stomatologic.
Dr. Florin Lăzărescu a subliniat că „acest studiu va veni și în sprijinul CNAS, în dialogul lor cu Ministerul Finanțelor, în asigurarea motivelor care să justifice majorarea plafonului acordat cabinetelor stomatologice. Plafonul este undeva în jurul sumei de 6.000 de lei, o sumă deloc satisfăcătoare”, a spus președintele CMSR, care a menționat că medicii stomatologi își doresc și „actualizarea prețurilor pe manopere, actualizarea listei de manopere care pot fi decontate. Avem în vedere și un sistem de co-plată, care în momentul de față nu este posibil”, a arătat dr. Lăzărescu.
Președintele CMSR a arătat că, în prezent, stomatologia se confruntă cu mai multe provocări între care: educația precară a populației în ceea ce privește sănătatea și igiena orală; repartizarea inegală a cabinetelor școlare pe teritoriul țării; existența unui număr mic de cabinete stomatologice aflate în contract cu CNAS; deservirea unui număr limitat de pacienți, prin cuantumul redus al plafonului; acoperirea limitată a procedurilor necesare în planul de tratamente stomatologice complexe, prin limitarea manoperelor decontabile.
Studiul demarat de CMSR va fi realizat pe toate categoriile de vârstă, iar subiecții vor proveni din toare regiunile de dezvoltare ale țării, atât din mediul rural, cât și din cel urban. La el vor participa 172 de medici stomatologi. Dintre aceștia, 126 sunt din mediul urban, iar restul din mediul rural.
„Fiecare medic va evalua între 10 și 20 de pacienți, în funcție de regiunea de dezvoltare și mediul în care activează. În această fază a studiului, evaluările se vor face în cabinetele stomatologice private, dar pe viitor ne propunem să le extindem și în cele publice sau, poate, în unitățile de primiri urgențe sau în alte unități publice”, a arătat dr. Mariana Cărămidă, trezorier CMSR și responsabil cu desfășurarea studiului.
Până la data de 26 aprilie, 62 de medici din mediul rural vor evalua fiecare câte 20 de pacienți, iar 110 medici din mediul urban vor evalua câte 10 pacienți. Această cercetare va acoperi o toate categoriile de vârstă, de la copii cu dentiție temporară la adulți cu dentiție permanentă.
Cercetarea se va încheia la finalul lunii mai, urmând ca rezultatele să fie prezentate în luna iunie, iar pe baza acestora se vor putea formula recomandări de politici și programe naționale, se vor putea aloca fonduri publice adecvate și se va putea atrage atenția asupra importanței sănătății orale, pentru a fi inclusă în agenda publică.
Afecțiunile cavității bucale cuprind în principal cariile dentare, boala parodontală, gingivitele, pierderea dinților (edentație), cancerul bucal, traumatismele oro-dentare. Cele trei afecțiuni orale care afectează cel mai mult sănătatea generală și calitatea vieții oamenilor sunt cariile, bolile severe ale gingiilor și pierderea dinților.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), la nivel global, aproximativ 3,5 miliarde de oameni suferă de afecțiuni bucale. Aceste afecțiuni sunt cauzate de o serie de factori de risc modificabili comuni multor boli netransmisibile (BNT) precum consumul de zahăr, consumul de tutun, consumul de alcool și igiena precară, precum și determinanții sociali și economici care stau la baza acestor comportamente.
Peste 530 milioane de copii suferă de carii dentare netratate ale dinților primari (dinții de lapte) și 796 milioane de persoane sunt afectate de boli parodontale.
Credit foto: CMSR/ Facebook
