Bugetul CNAS a fost suplimentat cu peste 3 miliarde de lei

Banii vor ajunge pentru asigurarea acordării serviciilor medicale până la sfârșitul anului. Totodată, Guvernul a aprobat investiții în infrastructura medicală de 13, 25 miliarde lei, până în 2030.  

Intrarea în vigoare a noului Contract-cadru privind acordarea serviciilor medicale, de la 1 iulie, și anunțul CNAS că se vor menține valorile punctelor pentru medicina primar, medicina de ambulatoriu clinic doar în trimestrul III al acestui an, care a declanșat o serie de revolte ale medicilor și luări de poziții ale organizațiilor profesionale, au „forțat” Guvernul să suplimenteze bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FUNASS) pe anul 2024.

Astfel, peste 3 miliarde lei au fost alocate în ședința de joi a executivului, din Fondul de rezervă al Guvernului, pentru suplimentarea bugetului CNAS, în vederea asigurării „continuității relației contractuale între casele de asigurări de sănătate și furnizorii de servicii medicale, în trimestrul patru al anului 2024, pentru asistența medicală primară, pentru asistența medicală de specialitate în specialitățile clinice de ambulatoriu și pentru asistența medicală stomatologică”, a anunțat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, la finalul ședinței de joi.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a transmis, ulterior, că suma alocată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru suplimentarea transferurilor din bugetul de stat către bugetul Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate vizează „măsurile necesare asigurării accesului continuu al pacienților la serviciile medicale până la finele acestui an”, printr-un proiect inițiat de CNAS, cu sprijinul ministerelor Finanțelor și Sănătății.

„Suma alocată prin actul normativ adoptat astăzi va permite în trimestrul IV al anului 2024 majorarea valorii punctului pe serviciu medical în asistența ambulatorie de specialitate pentru specialități clinice de la 4,5 la 5 lei, menținerea valorilor punctelor «per capita» și pe serviciu în asistența medicală primară, precum și a valorii lunare pentru asistența medicală dentară. Astfel se asigură accesul neîntrerupt al pacienților la servicii medicale, dar și predictibilitatea financiară a activității furnizorilor de servicii medicale”, precizează CNAS.

Valeria Herdea

Potrivit dr. Valeria Herdea, președintele CNAS, această măsură „reprezintă încă un pas în ducerea la îndeplinire a mandatului pe care mi l-am asumat încă de la început, alături de echipa de specialiști a CNAS, de a deschide instituția pentru dialogul cu reprezentanții asociațiilor de pacienți, cu furnizorii de servicii medicale și cu decidenții din sistemul de sănătate, astfel încât sa fie asigurate echilibru, stabilitate, sustenabilitate și predictibilitate în activitatea medicală pe parcursul întregului an 2024”.

Medicii consideră însă că este necesară majorarea bugetelor pentru medicina primară și medicina clincă de ambulatoriu, acuzând oficialii că prezintă ca pe un progres o alocare subdimensionată de fonduri. Dr. Cosmin Alexandrescu, președintele Asociaţiei Profesionale a Medicilor din Ambulator (APMA), declara luna trecută că „bugetul alocat ambulatoriului este mult prea mic”, iar „menţinerea la 4,5 lei a punctului nu înseamnă o victorie, ci o înfrângere, pentru că, în termeni reali, finanţarea scade. Ideal ar trebui o dublare. Practic, dacă ne gândim la ce se poate, este nevoie de la 1 iulie de o majorare cu 50% şi de la 1 ianuarie 2025, de o dublare”

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, susține însă că lunar, pleacă de la Ministerul Finanţelor către CNAS, peste 6 miliarde de lei, iar comparativ cu anul trecut, reprezintă o creştere de aproximativ 30% a cheltuielilor FUNASS.

„În luna mai, la momentul la care suplimentam bugetul CNAS cu 10 miliarde lei, vă anunţam că protejăm veniturile medicilor de familie şi veniturile specialiştilor din ambulatorii, care au rămas neschimbate. Mai mult, promiteam atunci că vom încerca să identificăm, treptat, modalităţi de stimulare a medicilor de familie şi a medicilor din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţi clinice, pentru monitorizarea pacienţilor cu afecţiuni cronice. Astăzi, pot să vă anunț că bugetul Ministerului Sănătății pe anul 2024 se suplimentează cu suma totală de 3,039 miliarde lei credite de angajament și 39 milioane lei credite bugetare, pentru a asigura continuitate în acordarea materialelor și prestărilor de servicii medicale, dar și pentru plata cheltuielilor aferente personalului propriu al caselor de asigurări de sănătate și al CNAS”, susține ministrul Finanţelor, într-o postare pe rețelele de socializare.

Proiect spital sector 6

O altă hotărâre aprobată de Guvern aprobată astăzi „declanșează programul de investiții în infrastructura medicală, în valoare de 13,25 miliarde de lei, un program, vă readuc aminte, aprobat tot în ședință de Guvern la sfârșitul lunii martie. Astăzi însă, prin noua HG, au fost stabilite modalitățile de lansare a ghidurilor de finanțare și de depunere a cererilor, derularea proceselor de evaluare, selecția proiectelor, implementarea și monitorizarea acestor proiecte. Sunt detalii tehnice și proceduri care vin în întâmpinarea comunităților locale, a unităților sanitare publice și parteneriatelor între autoritățile și instituțiile publice locale care solicită finanțări din acest program. Derulat până în anul 2030, prin acest program vor fi realizate noi spitale orășenești, municipale și municipale de urgență, vor fi dotate unități medicale, vor fi derulate lucrări de modernizare și de reabilitare a unităților sanitare, lucrări de conectare la clădiri existente și dotare pentru digitalizarea și tranziția la energie verde a acestei infrastructuri imobiliare din domeniul medical. Valoarea maximă ce va putea fi alocată prin acest program este, după cum urmează: două miliarde de lei pentru spitale județene, spitale de urgență, spitale cu monospecialitate, 350,5 milioane lei pentru spitale municipale și spitale municipale de urgență și 250 de milioane de lei pentru spitale orășenești. Finanţarea programului va fi asigurată din fonduri naţionale şi din fonduri externe, inclusiv prin Programul Operațional pentru Sănătate și prin PNRR”, a anunțat Mihai Constantin.