O nouă strategie de intervenție la dezastre și întărirea rolului DSU, stabilite de Guvern
Executivul a aprobat, joi, un nou cadru strategic pentru reducerea riscurilor de dezastre și pentru consolidarea rolului Departamentului Situațiilor de Urgență, prin care războiul dintre Raed Arafat și Alexandru Rafila este astfel tranșat, în favoarea șefului DSU.
Guvernul a aprobat joi, Strategia Națională de Reducere a riscurilor de dezastre, prin care autoritățile vor să-i pregătească pe români în cazul unei situații de urgență, să limiteze pagubele și numărul de victime, într-o societate în permanentă dinamică.Strategia își propune creșterea rezilienței comunităților și îmbunătățirea relației cu societatea civilă, prin dezvoltarea instrumentelor mecanismelor de conștientizare a riscurilor și consolidarea unei ,,culturi a siguranței” în rândul populației.
„Este vorba despre două hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate Strategia națională de reducere a riscurilor de dezastre pentru 2024-2035, respectiv strategia complementară a acesteia, și anume Strategia de consolidare și dezvoltare a rolului Departamentului pentru Situații de Urgență în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, aferent anilor 2024-2030, cu planurile de acțiuni adiacente. Sunt avute în vedere creșterea gradului de conștientizare a riscurilor, inclusiv prin programe educaționale și prin includerea reducerii riscurilor de dezastre în politicile și planurile implementate, atât la nivel național, cât și în plan local, și prin îmbunătățirea comunicării pe această linie”, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, la finalul ședinței Executivului.
DSU, instituție condusă de Raed Arafat, va deveni astfel o structură modernă și inovatoare, recunoscută pentru profesionalism și eficiență și va deține expertiza necesară pentru a răspunde provocărilor actuale și emergente, astfel încât România să devină un loc mai sigur, cu o națiune mai bine pregătită și un furnizor de încredere de asistență internațională și va urmări creșterea continuă a nivelului de profesionalism în asigurarea coordonării răspunsului integrat la nivel național, implicându-se activ în consolidarea rezilienței la dezastre a comunităților și dezvoltarea capabilităților de intervenție, ca răspuns în situațiile generate de tipurile de risc la care România este expusă.
La nivel național, DSU va continua parcursul de consolidare și dezvoltare a rolului de principală structură responsabilă în gestionarea situațiilor de urgență și de protecție civilă, abordările integrate ale managementului riscului de dezastre fiind esențiale pentru consolidarea rezilienței. Pentru gestionarea eficientă a dezastrelor la nivel național, cetățenii trebuie să devină un partener activ, iar pentru a asigura o responsabilizare comună între autorități și societatea civilă, MAI, prin DSU, va sigura măsuri sporite de creștere a capacității comunității de gestionare a situațiilor de urgență.
Dr. Raed Arafat, fondatorul SMURD și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), secretar de stat în MAI, a detaliat cele două strategii, într-o conferință de presă susținută la Cluj-Napoca, unde s-a aflat joi, pentru a participa la celebrarea a 30 de ani de SMURD Cluj.
Potrivit acestuia, Hotărârea privind Strategia națională de reducere a riscurilor de dezastre pentru 2024-2035 „vine ca urmare a semnării Acordului de la Sendai, din 2015, de către România, alături de multe alte state. (…) Țintele de la Sendai includ șapte puncte majore: scăderea mortalității globale la dezastre, scăderea numărului persoanelor afectate din cauza dezastrelor, scăderea pierderilor economice din cauza dezastrelor și limitarea și scăderea distrugerilor la infrastructura critică și la, bineînțeles, scăderea întreruperii serviciilor esențiale asigurate populației”, a precizat șeful DSU, Raed Arafat, care a prezentat și mai multe scenarii posibile.
„Strategia aceasta vede sistemul ca pe unul național și la fel impactul, dar ia în considerare specificitățile locale și județene. Dacă un județ este mai expus inundațiilor, normal că mai multe investiții în județul respectiv vor fi pe partea de limitare a impactului inundațiilor. Dacă vorbim de cutremur, vorbim mai mult în zone unde știm că există un risc major al cutremurului… Dar ca răspuns, și Clujul va interveni în București sau în altă zonă în care apare cutremurul”, a explicat Arafat.
Șeful DSU a subliniat că adoptarea noi strategii pentru dezastre „ne va ajuta să avem România mult mai bine pregătită în viitor”, iar Strategia de consolidare și dezvoltare a rolului Departamentului pentru Situații de Urgență, în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, este o strategie pe 7 ani (2024-2030), construită „pe baza lecțiilor învățate în ultimii ani de cele 3 direcții ale DSU” – Direcția Generală de Protecție Civilă, Direcția Generală de Urgențe Medicale și Direcția de Suport Decizional și se adresează tuturor structurilor aflate în coordonarea DSU (IGSU, Inspectoratul General de Aviație, Serviciile de Ambulanță, Unitățile de Primiri Urgențe, Salvamont, Salvaspeo) și parteneriatelor avute cu societatea civilă.
Subliniiind că „strategia noastră respectă cele cinci ținte stabilite la nivel european: anticiparea, pregătirea, alertarea, răspunsul și securitatea – ținte sunt complementare cu cele de la Sendai. Strategia adoptată se aliniază directivelor europene, iar prin implementarea ei ne propunem să întărim rolul DSU și, bineînșeles, să facem față la orice provocare cu care putem să ne întâlnim, inclusiv cele noi”, șeful DSU, Raed Arafat, a lăsat să se înțeleagă că „războiul” din ultimii ani, dus cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a fost tranșat de Guvern, prin adoptarea noilor strategii.
Referitor la cine decide dacă intervine SMURD-ul sau Ambulanța în cazurile de urgență, atunci când se primește un apel la 112, Raed Arafat a precizat că decizia de intervenție se bazează pe protocoale clare și un algoritm stabilit printr-un ordin comun al ministrului Sănătății și ministrului de Interne, în vigoare din 2007 sau 2008, al cărui principiu de bază este „cel mai apropiat plus cel mai competent”, ceea ce înseamnă că echipajul cel mai apropiat de locul incidentului va interveni, dar dacă situația necesită competențe suplimentare, dispeceratul serviciului de urgență va trimite și un echipaj mai calificat, în funcție de complexitatea cazului.
„Spre exemplu, în cazul unei persoane inconștiente, o motocicletă echipată cu defibrilator poate ajunge rapid la locul incidentului pentru a oferi primul ajutor, câștigând timp până la sosirea unei ambulanțe mai bine echipate de la SMURD sau de la Serviciul de Ambulanță. Și serviciul de ambulanță cu un asistent, poate să aibă nevoie de o mașină de terapie intensivă sau elicopter și vine SMURD-ul. Și echipajul de prim ajutor poate să aibă nevoie de medic și să vină o mașină cu medic de la Ambulanță. Decizia o ia dispeceratul, inclusiv pe elicopter, decizia e la dispecerat”, a explicat Arafat.
Raed Arafat a precizat că în zonele în care nu sunt destui medici, un asistent medical preia rolul de coordonare a intervențiilor.
