A fost lansat proiectul Spitalului Regional din Cluj

26 iulie 2018 | 0 comentarii |

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, şi secretarul de stat Cristian Grasu au participat la prezentarea modelului arhitectural al viitorului spital regional care se va construi în Floreşti.

 

Un nou spital regional prinde contur. Cel puțin pe hârtie, pentru că din 2004 se tot discută despre aceste spitale și revin în actualitate de câte ori se apropie noi alegeri. În prezența ministrului Sănătății, Sorina Pintea, și a secretarului de stat Cristian Grasu, joi, la Consiliul Județean Cluj, a fost prezentat „draftul de studiu de fezabilitate” al noului Spital Regional de Urgență care ar urma să fie finalizat în acest județ până în 2023 și în care se vor investi aproximativ o jumătate de miliard de euro.

Potrivit unui comunicat de presă al MS, spitalul, care se va construi în localitatea Florești – județul Cluj, va avea o suprafață totală de 120 621 metri pătrați, din care aproximativ 49 000 mp pentru servicii medicale şi chirurgicale, iar alți 19 000 mp vor fi destinaţi serviciilor de tratament.

Unitatea medicală va dispune de 849 de paturi pentru spitalizare continuă și 60 de paturi pentru spitalizare de zi și fi echipată cu aparatură de înaltă tehnologie, care va permite efectuarea de proceduri minim invazive chiar în cazuri dificile, complexe, atât în sistem de internare continuă, cât şi de zi. În același timp, organizarea fluxului pacienţilor în spital „va permite creşterea calităţii îngrijirilor, a satisfacţiei pacientului, raţionalizarea resurselor, dar şi dezvoltarea şi optimizarea serviciilor de spitalizare de zi şi a celor ambulatorii”, menționează MS.

 

Proiectarea, construcţia şi dotarea SRU Cluj a fost estimată la aproximativ 377 milioane de euro cu TVA, dar costurile totale necesare dării în folosință a unității medicale se vor ridica la aproximativ o jumătate de miliard de euro, după cum a declarat Sorina Pintea. „558 de milioane de euro cu TVA e costul total al conceptului de spital regional. Construcţia şi dotările în sine sunt 377 de milioane de euro cu TVA inclus, în procesul de licitaţie această sumă s-ar putea să scadă, iar TVA-ul ca şi cheltuială neeligibilă se recuperează. Când spun 550 de milioane, aici ne referim şi la partea de utilităţi, la partea de pregătire a personalului care va lucra aici, inclusiv la partea de relocare, de reconversie a clădirilor unde funcţionează în acest moment Spitalul Judeţean din Cluj”, a explicat ministrul Sănătății, menționând că o parte din cheltuieli „vor putea fi efectuate şi după 2023, cum ar fi reconversia clădirilor, de exemplu, pentru o parte din consultanţă şi monitorizare implementare avem deja cereri de finanţare depuse pentru a putea fi finanţate din fonduri europene”, iar cererea de finanţare va fi depusă la Bruxelles, până în septembrie.

Ministrul a admis că suma alocată de UE e mică, dar a apreciat căbugetul de stat şi voinţa politică” vor face posibil ca acest spital să fie finalizat, exprimându-și totodată încrederea în autoritățile locale, la care spune că a constatat o disponibilitate totală de a contribui, la rândul lor, la realizarea acestui proiect.

 

Sorina Pintea a subliniat că în luna iunie 2018 a fost aprobată, în Ministerul Sănătăţii, o structură specifica pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor spitalelor regionale (UIMP), iar din 2017, ministerul beneficiază de asistenţă tehnică de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru elaborarea documentaţiei pentru studiile de fezabilitate, depunerea Aplicaţiilor de finanţare şi lansarea procedurilor de licitaţie pentru finalizarea investiţiilor aferente celor trei spitale regionale.

Ministrul a subliniat că programul de guvernare prevede construirea a opt spitale regionale, dintre care trei, cele din Iaşi, Cluj şi Craiova sunt în faza cea mai avansată. În total am promis opt spitale regionale de urgență, prin programul de guvernare, din care trei făcute pe fonduri europene. La Iaşi am lansat studiul de fezabilitate în 15 iulie, la Craiova vom lansa designul şi draftul studiului de fezabilitate în septembrie. La finalul lunii august vor fi depuse de către consultanţi studiile de fezabilitate pentru Iaşi şi Cluj, aplicaţia de finanţare se va depune la CE în octombrie – noiembrie 2018 , în 2019 va fi lansată licitaţia de proiectare, contrucţie şi supervizare, iar finalizarea construcţiei, echipare şi operaţionalizare în decembrie 2023. Pentru patru spitale s-a promovat în Guvern un memorandum spre a fi făcute în parteneriat public-privat. În Constanţa va fi un parteneriat între autorităţile locale şi bugetul de stat, iar în Braşov am discutat cu primarul municipiului şi cu reprezentanţii BERD pentru a putea face un spital acolo, finanţat de comunitatea locală în parteneriat cu BERD”, a adăugat ministrul

 

Referitor la posibilitatea asigurării personalului medical care să lucreze în aceste spitale, ministrul Sănătăţii afirmă că, în prezent, sistemul de sănătate din România a devenit atractiv pentru personalul medical, după majorările salariale operate și în urma dotărilor cu aparatură care a început să fie livrată spitalelor, iar solicitările medicilor de a reveni în ţară sunt mult mai multe decât cele de plecare.

Marea majoritate a celor care solicită revenirea sunt medici care au făcut specializare în străinătate, specialităţi chirurgicale, specialităţi deficitare în acest moment în România. O parte din spitalele judeţene sunt deja pregătite să primească aceşti medici, spitale din Bucureşti, din Timişoara, din Iaşi, Cluj, spitale din centre universitare. Este nevoie de medici foarte buni, inclusiv în zona privată, pentru că şi zona privată e importantă, aceasta completează practic zona publică, pentru că nevoia de servicii medicale în anumite zone nu poate fi acoperită în totalitate de spitalele publice. Se înfiinţează noi spitale private, inclusiv la Cluj sunt centre private care au nevoie de medici foarte buni, deci există locuri unde aceştia pot să vină să muncească cu mare încredere”, a explicat Sorina Pintea. Ministrul spune că în ultima săptămână a primit circa 32 – 33 de solicitări ale unor medici de a reveni în țară, cea mai mare parte dintre ei plecaţi în Anglia.

 


Adaugati un comentariu


 

*