„Abonați” la concedii medicale
CJAS Buzău a plătit în 2018 aproape 20 de milioane de lei pentru peste 28.500 de concedii medicale, iar la nivel național, aproape 2 miliarde de lei s-au plătit într-un singur an, numai pentru concediile de incapacitate temporară de muncă.
România nu mai este demult țara paradoxurilor, iar raportul calitate/ preț/ eficiență este de departe dezechilibrat, când vorbim despre muncă.
Românii se plâng adesea că nu-și găsesc un loc de muncă, dar mulți nici măcar nu se străduiesc prea mult să-l găsească, în contextul în care șomajul și ajutoarele sociale sunt din ce în ce mai mari.
În același timp, angajatorii se plâng, pe bună dreptate, că nu găsesc forță de muncă suficient de calificată, în contextul în care școlile vocaționale abia acum încep să se reînființeze, cei care au deja calificările necesare au luat de mult calea străinătății pentru câștiguri mai mari, iar creșterea fiscalității nu le dă patronilor români posibilitatea de a oferi salarii atractive, așa cum se întâmplă în ultimul timp în sistemul bugetar.
Astfel, munca se învârtește într-un cerc vicios, iar productivitatea și calitatea se păstrează la cote reduse, pe de o parte pentru că cei calificați, fiind puțini, sunt suprasolicitați și nu mai dau randament, iar pe de altă parte, pentru că sistemul privat nu prea poate ține pasul cu sistemul public în privința salariilor, în lipsa unor facilități fiscale care să le permită creșterea veniturilor.
În aceste condiții, deși salariile bugetarilor au crescut în ultimul an precum „Făt Frumos” din poveste, iar mulți angajați au migrat din sectorul privat către Stat, nu vedem o creștere a calității și eficienței muncii în sistemul public. Mentalitatea a rămas cam aceeași, pentru că Guvernul cedează în fața unor sindicate puternice, acceptându-le revendicările fără a le impune, în schimb, criterii de calitate care dacă nu sunt respectate să fie sancționate.
Chiar dacă voi stărni un val de critici, voi spune că, firesc ar fi ca din ce în ce mai mulți români care lucrează în sistemul public să fie mai rezistenți în fața bolilor, pentru că argumentul principal la majorarea salariilor pe care le-au primit a fost acela că fiind prost remunerați erau nevoiți să-și suplimenteze veniturile lucrând în două, trei locuri de muncă, ori acum, având unii venituri duble și chiar triple, s-ar putea concentra pe activitatea la un singur loc de muncă.
Nu se întîmplă însă deloc așa, pentru că angajații din sistemul public se plâng în continuare de condițiile de muncă și de epuizare, deși s-a mărit considerabil și schema de personal, astfel că sunt mai mulți cei care prestează aceeași muncă. Poate pentru că mulți dintre ei n-au renunțat nici la al doilea sau al treilea job, așa cum se întâmplă, de exemplu, în lumea medicală, unde peste 80% din medicii din spitale pot fi găsiți și la cabinete sau clinici private.
Dar, cum românul este inventiv când vine vorba de profitul propriu, iar statul este cel care fie din considerente electorale, fie din incompetență nu gestionează eficient bugetul propriu, rezolvarea a fost găsită tot pe banii publici. Mulți dintre angajații de la stat își dublează sau chiar își triplează perioada de odihnă reglementată de lege prin acordarea concediului de odihnă, luându-și concedii medicale. Desigur, unii chiar se află, la un moment dat, într-o situație care impune întreruperea medicală a activității pe motive de incapacitate de muncă.
Nu trebuie trecut cu vederea însă nici faptul că multe dintre concediile medicale sunt… „întâmplător”, acordate în perioada verii sau în preajma Sărbătorilor de Iarnă, când mulți dintre angajații acelorași unități și-au programat și concediile de odihnă și pleacă în vacanță. Și atunci, cum să nu ne întrebăm de ce, în în anumite perioade, în continuare nu avem suficient personal în spitale, în primării, la Fisc sau în alte instituții unde, se știe, în ultimii ani s-au făcut angajări pe bandă rulantă, s-au făcut investiții, s-au mărit salariile și s-au acordat tot felul de sporuri, iar în sistemul privat, mulți nu-și permit să-și ia decât jumătate din concediu în aceste perioade…
Plecând de la aceste considerente, transmise de cititorii noștri, am solicitat CJAS Buzău o situație a concediilor medicale pe care le-a plătit în ultimii doi ani. Potrivit datelor puse la dispoziție de Biroul de presă al instituției, în 2018, nu mai puțin de 28.583 certificate de concediu medical emise de medicii din județ, dar și din Capitală și din alte județe, au fost plătite de CJAS, față de anul anterior, când s-au înregistrat 22.682 de astfel de documente, la nivelul județului.
Astfel, în 2018 s-au plătit 19.827.180 lei pentru concedii medicale, din care 12.147.540 lei pentru cazuri de boală, iar 7.679.640 lei pentru familie și copii.
În 2017, deși au fost emise și decontate cu aproape 6.000 de certificate medicale mai puțin, CJAS Buzău a plătit pentru concedii medicale 19.869.150 lei, din care 13.235.750 lei pentru cazuri de boală și 6.633.400 lei (aici se constată că s-a redus suma pentru concediile de maternitate și îngrijire copil).
Se constată că sumele plătite în cei doi ani sunt sensibil apropiate, ceea ce înseamnă că, fie în 2017 au fost mai multe urgențe (care, se știe, sunt mai bine plătite), fie pacienții care au primit concedii medicale au suferit de boli mai grave, care au necesitat perioade mai lungi de recuperare.
În ceea ce privește categoriile de angajați care au beneficiat de concedii medicale și perioadele în care aceștia s-au îmbolnăvit, ponderea a fost deținută de salariații sistemului public, în perioada verii, ceea ce justifică întrebarea legitimă pe care ne-au transmis-o cititorii și de la care am pornit și noi investigația.
Situația nu este diferită nici la nivel național, unde numărul certificatelor medicale emise de către medici pentru incapacitate temporară de muncă s-a ridicat la 5,2 milioane de certificate în 2017, aproape dublu faţă de anul 2012, conform datelor de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Din bugetul CNAS au fost decontate astfel 23 de milioane de zile de concediu medical doar pentru incapacitate temporară de muncă în 2017, faţă de 14 milioane de zile în 2012.
Pentru plata aceastora, CNAS a cheltuit în 2017 peste 1,9 miliarde de lei pentru asigurări medicale şi asistenţă socială (cazuri de boală şi asistenţă familii şi copii), faţă de 1,1 miliarde de lei în 2012.
Altfel spus, angajaţii români au lipsit de la locul de muncă, din motive medicale, de două ori mult mai mult în 2017 față de 2012, ceea ce ar duce la concluzia că starea de sănătate a angajaţilor români s-a degradat.
O explicație a degradării stării de sănătate ar fi aceea că românii nu prea pun preț pe prevenție, iar mulți se tratează „după ureche” și ajung la medic doar când nu mai au încotro. O altă explicație ar fi aceea că nici cu mișcarea nu stau românii prea bine. Potrivit eurobarometrului „Sport şi activitate fizică“ publicat anul trecut, 63% din români nu practică niciun fel de sport şi nici nu fac mişcare fizică, comparativ cu 20% în țările nordice.
Toate acestea nu explică însă faptul că în perioada verii și la stat au fost cele mai multe concedii medicale. Pentru a elucida acest „mister”, poate ar trebui valorificate mai bine prevederile legale potrivit cărora Casa de asigurări de sănătate are obligația de a verifica modul de acordare a concediilor medicale și de eliberare a certificatelor de concediu medical, ca urmare a sesizării de către angajatori, precum și prin sondaj, din proprie inițiativă, dacă există suspiciuni privind eliberarea nejustificată de certificate de concedii medicale.
Pe de altă parte, angajatorii au dreptul de a verifica prezența asiguraților aflați în incapacitate temporară de muncă la adresa de domiciliu sau la reședința indicată, însoțiți, dacă este cazul, de un reprezentant al poliției, ținând cont de programul individual de recuperare recomandat de către medicul specialist. Lipsa persoanei de la domiciliu în intervalul prevăzut de lege, respectiv în intervalul orar 8,00 – 11,00, 12:00 – 17:00, 18:00 – 20:00, echivalează cu refuzul persoanei aflate în concediu medical de a se supune controlului prevăzut de lege, situație care îndreptățește angajatorul să refuze plata concediului medical.
Am întrebat mai mulți angajatori din Buzău, atât din domeniul public cât și din cel privat, dacă au avut susăiciuni față de unele concedii medicale ale angajaților lor și câte astfel de controale au făcut. Majoritatea au răspuns că au avut suspiciuni, dar niciunul nu a confirmat vreo verificare la domiciliu.
