Ajunul Bobotezei: tradiți pentru sănătate și noroc

Creștinii ortodocși sărbătoresc pe 5 ianuarie, Ajunul Bobotezei, o zi cu o semnificație aparte, cu diferite tradiții și obiceiuri care, potrivit tradiției, fac posibil să li se îndeplinească dorințele celor care le respectă.

 

Ajunul Bobotezei este o zi importantă pentru creștini, este ziua în care aceștia se pregătesc să sărbătorească Botezul Domnului, respectând anumite obiceiuri, tradiții și ritualuri specifice. În această zi se postește (unii creștini țin chiar post negru), deoarece, conform tradiției, se crede că cei care postesc vor avea noroc și vor fi sănătoși tot anul. Se mai spune că în această zi se deschid cerurile, iar cei care vor observa un „semn” în acest sens vor fi un an întreg sub protecție divină, vor fi feriți de rele și de ghinion, li se vor îndeplini dorințele și vor avea parte de fericire.

În ziua de ajun, preotul va trece pe la toate casele cu „Iordanul” și va sfinți gospodăriile și pe locuitorii acestora. Dacă sub ghetele preotului scârțâie zăpada, se crede că anul va fi bogat și rodnic. Dacă în ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe, iar dacă picură din streașină, vara va fi ploioasă. Dacă în această zi plouă, atunci și anul va fi ploios, iar  din direcția în care va stropi preotul cu busuiocul înmuiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an.

 

Tot în Ajunul Bobotezei, fetele mari pot să-și afle ursitul. Se spune că dacă își vor pune sub pernă un fir de busuioc sfinţit, pe care i-l cer preotului, peste noapte vor visa chipul celui sortit. Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele mari trebuie să-și pună pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc.

În această zi există și superstiția conform căreia dacă o femeie nemăritată se împiedică și cade pe gheață, în viitorul apropiat se va căsători.

O altă superstiție ne spune că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos tot anul.

În această noapte se mai spune că ouăle de corb crapă din cauza gerului și ies puii, care vor încerca să zboare.

Tot în Ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregătește o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Sub fața de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colț al acesteia, câte un bulgăre de sare și se așaza pe masă 12 feluri de mâncare. Nimeni nu se atinge de bucate până nu sosește preotul cu „Iordanul”, când toate relele fug, astfel încât anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfințirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi protejate și ele de boli și pentru a fi fertile.

 

În Ajunul și în ziua sărbătorii Botezului Domnului, pe 5 și pe 6 ianuarie, se oficiază slujba pentru Aghiazma Mare, despre care se spune că aduce vindecare de boli sufleteşti şi trupeşti. Sfințirea cea Mare a apei, sau Aghiasma Mare, este o slujbă săvârşită numai de Bobotează: la finalul Sfintei Liturghii din ajunul praznicului, după terminarea slujbei Utreniei Bobotezei și după săvârșirea Liturghia din ziua sărbătorii Epifaniei.

În casele credincioșilor, agheazma se păstrează la loc de cinste, în vase curate, iar din ea se gustă, pe nemâcate, timp de 8 zile, cifra 8 amintind de veșnicie, de viața venică. Chiar atunci când ne împărtășim putem gusta din ea, bineînțeles după primirea sfintei Euharistii.

Potrivit Bisericii, Agheazma Mare ne sfințește sufletele şi trupurile, casele, gospodăriile, pământurile și întreg spațiul în care ne desfășurăm activitatea, munca, învățătura. De aceea, preotul săvârșește, de obicei, slujba, în exteriorul bisericii, lângă un râu, o fântână, un izvor sau într-un loc frumos amenajat, uneori împodobit cu cruci de gheață, unde se pregătesc şi se împodobesc numeroase vase cu apă.

 

În Buzău, în fiecare an, de Bobotează se organizează o procesiune și se merge la râul Buzău, unde preoții slujesc apa râului și mai multe butoaie cu agheazmă, pe care o împart credincioșilor. Anul acesta, procesiunea va avea loc sâmbătă, 6 ianuarie 2024, iar la ora 11,30 se va pleca de la Catedrala Municipală „Sfântul Sava”, cu binecuvântarea ÎPS Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, și se va merge în procesiune solemnă spre malul râului Buzău unde, în urmă cu mai bine de 1.600 de ani, a fost martirizat Sfântul Sava Gotul.

Slujba de sfințire a apei va începe la ora 12:30 și va avea loc pe esplanada pe care este înălțată o Sfântă Cruce, în amintirea unuia dintre orcotitorii spirituali ai Buzăului. Imediat după sfințirea apelor și „scoaterea crucii” pe care Înaltpeafințitul Ciprian o va arunca în apă, buzoienii pot lua Ageasmă Mare, în mod organizat.

În acest an, la sărbătoarea Epifaniei, credincioși se pot bucura și de prezența Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, care va participa și la praznicul Sf. Ioan Botezătorul, pe 7 ianuarie, la Biserica din cartierul Poștă, unde va dărui un fragment din moaștele Sfântului Ioan Botezătorul.

 

Una dintre cele mai puternice rugăciuni care se spun în Ajun de Bobotează aduce sănătate, pace și fericire în familie.

„Doamne Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, Unule Născut din Tatăl mai înainte de toți vecii, Lumină din Lumină, Care luminezi toate, Care nestricat Te-ai întrupat din Preasfânta Fecioară Maria și ai venit în lumea aceasta pentru mântuirea noastră.

Tu însă nu ai răbdat să vezi neamul omenesc muncit de diavolul și pentru aceasta în luminata zi a dumnezeieștii Tale Arătări ai venit la Iordan, la păcătoși și la vameși, ca să Te botezi de la Ioan, fără de păcat fiind, ca să împlinești toată dreptatea și să speli în apele Iordanului păcatele întregii lumi, ca un Miel al lui Dumnezeu, să le iei asupra Ta și să ne mântuiești cu Cinstit Sângele Tău.

Pentru aceasta Te-ai afundat în apele Iordanului, ai deschis cerul cel închis de Adam și Duhul Sfânt a venit peste Tine ca un porumbel. Tu ai luminat și ai îndumnezeit firea noastră și dumnezeiescul Tău Părinte Ți-a vestit bunăvoirea Sa, pentru că ai împlinit voia Lui și ca un om ai primit păcatele și prin junghiere Te-ai gătit, după cum Tu Însuți ai grăit: «Pentru aceasta Mă iubește Tatăl, pentru că Eu Îmi pun sufletul, ca iarăși să-l primesc», și, astfel, în această prealuminată zi, Tu, Doamne, ai pus începutul mântuirii noastre. Pentru aceasta toate puterile cerești se bucură și toată făptura se veselește, așteptând slobozire din stricăciune, zicând: «A venit luminarea, s-a arătat harul și izbăvirea, lumea se luminează și oamenii se umplu de bucurie. Să se veselească acum cerul, pământul și toată lumea să se bucure, râurile să salte, izvoarele, lacurile, adâncurile și mările să dănțuiască, că prin Dumnezeiescul Botez astăzi s-a sfințit firea lor. Să se bucure astăzi și adunarea oamenilor, că firea lor capătă astăzi starea cea dintâi, și toți să cânte cu bucurie: Este timpul Arătării lui Dumnezeu. Veniți cu mintea la Iordan să vedem priveliște mare: Hristos vine spre Botez, Hristos vine la Iordan, Hristos îngroapă în apă păcatele noastre, Hristos merge să caute oaia cea rătăcită și o găsește și o duce în rai».

Această taină dumnezeiască păzind, iubitorule de oameni, Doamne, învrednicește-ne pe noi, cei ce însetăm după glasul Tău, să venim la Tine, Izvorul cel pururea dătător de viață, să scoatem apa harului Tău și iertarea păcatelor și să trăim în veacul de acum în curăție și feciorie, în dreptate și cucernicie, așteptând nădejdea cea fericită și arătarea slavei Tale, a Marelui Dumnezeu și Mântuitorului nostru, pentru că nu ne mântuiești numai după faptele noastre, ci cu marea Ta milostivire și cu înnoirea Sfântului Tău Duh, în baia nașterii din nou, ca îndreptați cu harul Tău să fim moștenitori ai vieții veșnice în Împărăția Ta, unde ne învrednicește să slăvim, împreună cu toți sfinții, Preasfântul Tău Nume cu Părintele Tău fără de început și cu Preasfântul și Bunul și de Viață Făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”