Alertă UNICEF: Peste un milion de copii pot deveni victime colaterale ale COVID-19

Reprezentanții organizației au tras un semnal de alarmă privind efectele devastatoare pe care le poate cauza, indirect, asupra țărilor sărace, lupta împotriva noului coronavirus, care a perturbat aprovizionarea cu medicamente și alimente.

 

Concentrarea întregii lumi pe combaterea virusului SARS-CoV-2, responsabil de producerea bolii COVID-19, poate avea efecte secundare devastatoare asupra țărilor sărace, unde în următoarele șase luni există riscul decesului a aproximativ 6.000 de copii pe zi, potrivit unui semnal de alarmă lansat astăzi de Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF), care a făcut apel la acţiuni urgente prin care aceste țări să fie ajutate.

Un studiu al universităţii americane Johns Hopkins relevă riscul ca până la 1,2 milioane de copii cu vârste sub 5 ani, din 118 ţări, să moară în următoarele şase luni, din cauza perturbării sistemelor sanitare aflate în lupta contra răspândirii bolii COVID-19.

UNICEF atrage atenția că aceste decese se adaugă celor 2,5 milioane de copii din această grupă de vârstă care mor în fiecare semestru în aceste state, dar și că până la 56.700 de femei ar putea deceda din cauza îngrijirilor medicale precare înainte şi după naştere, pe lângă cele 144.000 care mor la ora actuală, din cauza lipsei de îngrijire medicală corespunzătoare.

Acest bilanţ ar anihila „decenii de progres în reducerea deceselor ce pot fi prevenite la copii şi mame”, susține directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore, într-un comunicat, în care cere tuturor statelor să nu lase „mamele şi copiii să fie victimele colaterale ale luptei împotriva virusului”, care a făcut deja aproape 290.000 de morţi în întreaga lume.

 

Directorul UNICEF atrage atenția că în ţările afectate de sisteme medicale precare, COVID-19 perturbă aprovizionarea cu medicamente şi accesul la alimente, punând astfel presiune pe resurselor umane şi financiare, iar măsurile de combatere a noului coronavirus – izolare, carantină, restricţii de circulaţie – şi temerile locuitorilor reduc numărul vizitelor în centrele medicale şi al procedurilor medicale vitale.

Trebuie să „acţionăm acum pentru a stopa răspândirea bolii, pentru a ajuta bolnavii şi pentru a proteja personalul de urgenţă”, susțin reprezentanții UNICEF, solicitând fiecărui stat vizat să „continue să acţioneze pentru limitarea efectelor indirecte asupra copiilor” când epidemia va fi încetinită.

Se subliniază totodată că, până la jumătatea lunii aprilie, peste 117 milioane de copii din 37 de ţări riscă să nu fie vaccinaţi împotriva rujeolei, după ce campaniile de vaccinare au fost întrerupte de pandemie. Asia de Sud ar fi cea mai afectată regiune, cu bilanţuri deosebit de ridicate în Bangladesh, India, Brazilia, Republica Democrată Congo şi Etiopia.

 

La rândul său, secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a atras atenţia asupra efectelor psihologice ale crizei determinate de coronavirus, care vor dura mai mult decât pandemia. El a transmis, printr-un mesaj video, că „şi atunci când pandemia va fi adusă sub control, întristarea, anxietatea şi depresia vor continua să afecteze oameni şi comunităţi”.

Totodată, el a recomandat guvernelor, societății civile şi autorităţilor sanitare să abordeze şi aspectul sănătăţii mintale a crizei, subliniind că „serviciile de sănătate mintală sunt o parte esenţială a răspunsurilor tuturor guvernelor la COVID-19. Ele trebuie extinse şi finanţate pe deplin”.

Guterres a atras atenția că pandemia amplifică suferinţa psihologică, întristarea la pierderea celor dragi, şocul rămânerii fără loc de muncă, izolarea şi teama de viitor.

Angajaţii din domeniul sănătăţii, persoanele în vârstă, adolescenţii, persoanele cu probleme mintale preexistente şi persoanele prinse într-un conflict sunt cei mai expuşi riscului unui stres psihologic suplimentar cauzat de criză.

 

Un studiu publicat de Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Carol Davila” din București, realizat în perioada 21 martie – 07 aprilie 2020, pe un eșantion de 103 respondenți din țară și din diaspora, care au completat un chestionar online referitor la impactul psihologic al pandemiei Covid-19 în populația supusă autoizolării/ carantinei în rândul personalului medical, a relevat că nivelul de stres a fost resimțit diferit, variind de la nesemnificativ (6%) la insuportabil (5%). Cei mai mulți au considerat nivelul de stres asociat regimului de carantină/autoizolare ca fiind moderat (33%).

Respondenții au continuat să comunice cu cei apropiați cu ajutorul telefonului (47%), prin rețelele de socializare pe telefonul mobil (47%) sau pe alte mijoace electronice (laptop/tabletă/desktop – 6%). Cei mai mulți s-au informat în legătură cu pandemia pe Internet (site-uri oficiale – 69.6%), televiziune (22.5%), presă scrisă (5%) și alte surse (2.9%), 64.7% au declarat că petrec zilnic maxim o oră pentru a se informa în legătură cu Covid-19, iar 30.6% că petrec între una și 5 ore pe zi în acest scop.

Referitor la apariția unor simptome de natură psihopatologică cu impact funcțional pe durata izolării, respondenții au menționat insomnia (10%), nervozitatea/iritabilitatea (10%), dispoziția depresivă (8%), creșterea poftei de mâncare (7%), probleme de concentrare (7%), oboseala fizică sau psihică nemotivată (7%), neliniștea/anxietatea (5%), somnolența (2%), scăderea poftei de mâncare (2%), dezorientarea temporală (2%) și palpitații (2%), iar mai multe persoane au prezentat clustere de simptome. Totuși, doar 4.8% din respondenți au apelat la ajutorul unui specialist în sănătate mentală pe durata autoizolării/carantinei.