Alexandru Rafila vrea o reducere drastică a consumului de antibiotice „după ureche”

În acest scop, ministrul Sănătăţii a declarat că se gândește „foarte serios” la o reglemntare legislativă prin care vânzarea de antibiotice în farmacii să nu se mai admită „nici măcar pe bază de reţetă simplă”. 

Alexandru Rafila

În contextul în care românii îngrhit antibiotice „cu pumnul” și de multe ori „după ureche”, iar România este de mai mulţi ani pe primele locuri în Europa la consumul de antibiotice şi circulaţia bacteriilor multirezistente, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat că se gândeşte „foarte serios” la o reglementare potrivit căreia antibioticele să nu mai poată fi eliberate în farmacii „nici măcar pe bază de reţetă simplă”, precizând că acest lucru trebuie ţinut sub control.

Ministrul Sănătății a subliniat că „prescrierea de antibiotice trebuie să fie potrivită cu boala, în sensul că antibiotice de rezervă nu trebuie prescrise ca antibiotice de primă intenţie”.

Ministrul Sănătății a subliniat că, dacă discutăm de eliberarea de antibiotice, trebuie să ştim şi consumul real de antibiotice, pentru că o eliberare, de exemplu, pe o reţetă simplă nu ne arată exact datele de consum. De aceea, „eliberarea antibioticelor din farmacie trebuie făcută strict, pe reţetă. Ne gândim foarte serios să reglementăm astfel încât antibioticele să nu mai poată să fi eventual eliberate nici măcar pe bază de reţetă simplă. Chiar dacă nu sunt compensate, să aibă un regim de eliberare care să le facă mai greu accesibile publicului”, a susţinut ministrul Sănătăţii.

Medicii atrag atenţia că abuzul de antibiotice duce la creşterea rezistenţei unor bacterii mortale, iar ministrul Rafila spune că datele Ministerului Sănătății arată că 3% dintre români iau zilnic antibiotice și din această cauză, în spitale, infecţiile asociate asistenţei medicale provocate de bacteriile multirezistente nu mai pot fi controlate și pun vieţile pacienților în pericol.

„În țările care consumă raţional, antibiotice, acestea se eliberează mai greu în farmacii, se dau întotdeauna numai antibioticile de primă intenţie, cu foarte mare dificultate se acceptă înlocuirea unui antibiotic și doar când există evidenţe clinice foarte clare. Lucrul ăsta trebuie ţinut sub control pentru că noi suntem pe primele locuri în ceea ce priveşte bacteriile multirezistente. Iar infecţiile asociate asistenţei medicale provocate de aceste bacterii pun vieţile în pericol. E o mare provocare şi pentru România. Am publicat de curând proiectul Strategiei naţionale de control a rezistenţei la antibiotice, trebuie să facem paşi concreţi şi bineînţeles că unul din ei este legat de acest lucru”, a mai spus Alexandru Rafila care a atras atenția că „noi, Grecia şi Cipru suntem pe primele locuri în ceea ce priveşte consumurile de antibiotice şi, din păcate, circulaţia acestor bacterii multirezistente, tot discutăm de ele, dar trebuie să și facem ceva să aducem lucrurile sub control”, a afirmat Rafila.

În altă ordine de idei, ministrul Rafila, și-a exprimat dorința ca Educația pentru Sănătătate să devină disciplină obligatorie în școli, în caz contrar riscând „să nu progresăm în multe domenii”, inclusiv când vine vorba de sarcini nedorite.

„Sunt două chestiuni legate. Prima este Educaţia pentru sănătate care înseamnă că putem să facem şi o anumită educaţie contraceptivă, încât sarcinile nedorite să fie mai puţine, mai ales la categoria de vârstă de până la 16 ani. Sigur, există şi anumite particularităţi, în mod tradiţional există căsătorii la vârste foarte tinere şi implicit sarcini la aceste vârste, ceea ce implicit necesită mai mult timp şi abordare cu tact a unei componente care nu poate fi schimbată peste noapte şi pe care trebuie să o recunoaştem, dacă vrem să găsim în timp o soluţie”, a arătat ministrul, care spune că deja a vorbit cu ministrul Educației, Ligia Deca, despre acest subiect și crede că se va concretiza.

Ministrul Sănătății a mai spus că trebuie ca populația să înțeleagă că Educația pentru sănătate nu înseamnă doar educație sexuală și s-a arătat dezamăgit că doar 5% dintre părinți își înscriu copiii la această materie opțională.

„Până nu o să introducem ca disciplină obligatorie Educaţia pentru sănătate în şcoli, nu o să progresăm în foarte multe domenii, inclusiv în cel al sarcinilor nedorite. Pentru că Educaţia pentru sănătate nu înseamnă doar educaţie sexuală, înseamnă un concept care trebuie predat de personal didactic instruit în acest sens, adaptat vârstei copilului. Cât timp numai 5% dintre părinţi trimit copiii la Educaţie pentru sănătate, care este o disciplină opţională, şi termină doar 2% dintre aceşti copii modulele de educaţie pentru sănătate, nu vom progresa. Sper ca în noul proiect al Legii învăţământului, la învăţământul preuniversitar să existe această prevedere, sunt optimist”, a mai spus ministrul, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, în cadrul căreia s-a discutat, între altele, despre numărul mare de mame minore din România, despre sarcini nedorite și numărul și mare al gravidelor nemonitorizate medical.