Analiza apelor reziduale ar putea ajuta la prevenirea unor epidemii
Este vorba de o soluție tehnologică inovatoare premiată recent la un hackathlon organizat de Consiliul European pentru Inovare.
Cercetători din mai multe ţări au dezvoltat o tehnologie ce permite o analiză microbiologică a apelor reziduale, pentru a detecta posibile epidemii, fiind concepută pentru a cunoaşte tendinţele de propagare a virusului şi ameliorarea pandemiilor. La cercetare au participat oameni de ştiinţă de la centrul tehnologic Cataluna Eurecat, de la Institutul de Cercetare a Apei KWR al Universităţii Exeter, de la Universitatea din Thessaly şi de la Universitatea Tehnică Naţională din Atena, iar soluția creată de aceștia a câştigat una din categoriile la hackathlonul #EUvsVirus, organizat de Consiliul European pentru Inovare, Competiția a reunit virtual 2.100 de echipe din peste 50 ţări, cu scopul de a aduce soluţii inovatoare la provocările legate de criza coronavirusului.
Inovaţia reprezintă o soluţie pentru a prognoza focarele epidemiologice în timp real, prin analizarea apelor reziduale, având ca instrumente microbiologia şi inteligenţa artificială. Creatorii săi spun că aceasta face posibilă urmărirea indicatorilor microbiologici, pentru a putea fi comparaţi între ei cu o anumită frecvenţă şi a crea modele care să simuleze impactul interconectării lor.
Astfel, se poate obţine o estimare a numărului de persoane infectate, se stabilește tendinţa, și se por anticipa şi efectele reducerii unor testări zilnice masive.
Directorul pentru dezvoltare ştiinţifico-tehnologică al centrului tehnologic Cataluńa Eurecat, Gabriel Anzaldi, a explicat că astfel, „putem avea informaţii care să permită anticiparea faptelor, ceea ce ar duce la o mai bună gestionare a resurselor afectate de pandemie şi ar deschide posibilitatea de a se putea interveni, preventiv, acolo unde este nevoie de cele mai mari eforturi. Desfăşurarea şi dezvoltarea unei soluţii precum cea propusă de noi, ne-ar permite să intervenim anticipat încă de la izbucnirea pandemiei printr-o gestionare predictivă ce ar putea totodată reduce riscurile asupra colectivităţilor cele mai vulnerabile şi optimiza serviciile prioritare în mod coordonat la toate nivelurile de acţiune”.