ARPIM: Peste 110.000 de pacienți uitați de autorități așteaptă să le fie salvată viața
Peste 110.000 de români, mai mult decât echivalentul populației orașului Buzău, majoritatea cu boli grave, așteaptă de mai bine de un an să primească medicamentul de care au nevoie.
În anul 2023, în România, niciun nou medicament nu a fost compensat necondiționat, atrage atenția Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), care subliniază că datele oficiale arată că „timpul de așteptare este de peste 900 de zile” pentru medicamentele noi, iar cei peste 110.000 de români care au nevoie de ele „sunt văzuți doar ca niște statistici, deși este vorba despre viețile unor părinți, bunici, copii, parteneri de viață sau prieteni”.
„Proiectul de Hotărâre de Guvern care prevede includerea pe lista medicamentelor compensate și gratuite a 28 de medicamente noi, și care ar fi trebuit să intre în vigoare la începutul acestui an, se află în labirintul birocratic dintre instituțiile statului (Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul de Finanțe), încă din luna noiembrie, fiind blocat în prezent din motive legate de buget. Această situație persistă în ciuda faptului că, pentru multe dintre aceste medicamente, impactul bugetar este neutru sau chiar negativ, comparativ cu alternativa terapeutică deja compensată”, transmite ARPIM, printr-un comunicat de presă.
La prima vedere, acestea par doar niște statistici – 28 de medicamente noi sunt propuse să fie compensate, dintre care 20 introduse pentru prima dată în compensare – însă, în realitate, această întârziere „ascunde o situație alarmantă”, susțin reprezentanții ARPIM.
Conform estimărilor specialiștilor, aproximativ 84.000 de pacienți ar avea nevoie de medicamentele ce așteaptă să fie incluse necondiționat pe listă și aproximativ 30.000 de pacienți, de medicamentele care vor fi incluse în contractele cost-volum. „În momentul de față, tuturor acestor oameni li se refuză șansa la tratamentul potrivit și la o viață de calitate, cu fiecare zi de întârziere!. 15 dintre aceste medicamente reprezintă singura șansă, pentru pacienții cu stadii evolutive avansate ale unor afecțiuni oncologice, boli rare, afecțiuni oftalmologice, dializă sau scleroză multiplă”, se menționează în comunicat.
Dan Zaharescu
Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM, susține că „proiectul de Hotărâre de Guvern conține 28 de medicamente inovatoare care joacă un rol esențial în creșterea supraviețuirii și a calității vieții celor ce suferă de boli cronice, în contextul în care România este țara din UE cu cea mai mare mortalitate evitabilă și cea în care, în ciuda eforturilor depuse până acum, medicamentele inovatoare ajung la pacienți la aproape 3 ani de la aprobarea dată de Agenția Europeană a Medicamentului”, subliniind că „în acest moment, dreptul pacienților la tratamentul de care au nevoie este îngrădit”.
Zaharescu menționează că „unele terapii așteaptă de aproape 20 de luni, așa cum se poate observa și din nota de fundamentare ce însoțește proiectul de Hotărâre de Guvern, aflat în transparență decizională încă de anul trecut”, în care se subliniază că dreptul la sănătate al pacienților este consacrat inclusiv la nivelul Consttituției României.
Cu toate acestea, spune directoul ARPIM, peste 110.000 de oameni, aproximativ echivalentul populației unor orașe precum Buzău, Baia Mare sau Botoșani, majoritatea cu boli grave, așteaptă de mai bine de un an să primească medicamente salvatoare de vieți.
Potrivit Notei de Fundamentare a actului normativ, „neadoptarea proiectului de Hotărâre a Guvernului, poate atrage după sine: «declanșarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană, crearea unui mediu necompetitiv pe piața farmaceutică, declanșarea procedurii ordonanțelor președințiale» și, în primul rând, «agravarea stării de sănătate a pacienților care ar putea beneficia de tratamentul cu medicamentele propuse a fi incluse în proiectul de act normativ, la momentul optim, raportat la stadiul evolutiv al afecțiunii de la momentul diagnosticării, ce poate merge chiar până la decesul acestora»”, concluzionează Dan Zaharescu.
