Asociația Victimelor Accidentelor de Circulație reclamă confuzii ale termenilor medicali în justiție
În același timp, Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei aduce lămuririle necesare, cu privire la termenii care sunt confundați des de către magistrați.
Asociaţia Victimelor Accidentelor de Circulaţie (AVAC) şi asociaţia Institutul pentru Studiul si Tratamentul Traumei (ISTT) au tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că există tot mai multe situații în care se fac confuzii în activitatea de înfăptuire a justiției, cu privire la anumiți termeni medicali. Aceste confuzii pot avea un impact negativ asupra victimelor accidentelor de circulație, dar și al victimelor altor fapte comise cu violență, diminuând impactul fizic și psihologic la care au fost supuse. Astfel, reprezentanții celor două asociații spun că mulți magistrați, avocați și procurori confundă noțiunea de durere cu cea de vătămare fizică sau noțiunea de traumă cu cea de vătămare corporală. De asemenea, în multe cazuri, fie se ignoră trauma psihică suferită de victime, fie se asimilează traumei fizice sau este considerată un rezultat rezidual al acesteia. „Se confundă ştiinţa psihologiei cu diverse discipline medicale şi astfel se solicită medicului legist să se pronunţe şi cu privire la aspecte traumatologice aflate în competenţa psihologiei. Totodată, se ignoră trauma psihică sau se consideră că nu există traumă psihică, dacă medicul legist nu s-a pronunţat în acest sens” – se mai arată într-un comunicat remis de cele două asociații.
Semnatarii spun că psihologia este o ştiinţă de sine stătătoare, ce nu intră în sfera disciplinelor medicale, iar evaluarea problemelor psihologice, stabilirea impactului acestora în viaţa unei persoane și metodele psihoterapeutice „nu sunt supuse cenzurii disciplinelor medicale în general şi nici medicinei legale în particular”.
În aceste condiții, reprezentanții asociațiilor susțin că orice evaluare, critică sau apreciere a unui medic legist în legătură cu activitatea unui psiholog sau în legătură cu aspectele de vulnerabilitate ale unei persoane ce se încadrează în aria psihoemoţională aflată în competenţa psihologiei este excesivă şi ilegală.
Pe lângă traumatismele fizice, victimele accidentelor de circulație se confruntă și cu o traumă psihică, iar severitatea acesteia și impactul asupra vieții personale țin de domeniul psihologiei. „Trauma psihică apare chiar şi în absenţa rănilor fizice, dacă a existat o ameninţare la adresa pierderii integrităţii fizice sau psihice a persoanei, iar cazul accidentelor de circulaţie reprezintă una dintre situaţiile traumatice tipice, un astfel de eveniment presupunând întotdeauna un risc perceput de pierdere fizică şi psihică. Rezultatul accidentului este întotdeauna post evaluare perceptivă, iar acesta poate accentua, în funcţie de caracteristicile sale, intensitatea ameninţării”, mai susțin specialiștii de la ISTT.
În comunicat se amintește totodată faptul că profesia de psiholog este reglementată în mod distinct, fiind prevăzute abilități legale în sarcina psihologilor specialiști și a celor principali în realizarea expertizelor psihologice judiciare şi extrajudiciare şi în asistenţa psihologică a victimei şi agresorului.
„Recomandăm, astfel, o cunoaştere şi o atentă abordare de către toţi participanţii în procesele actului de justiţie a problematicii psihologice a victimelor – în particular a victimelor accidentelor rutiere, care face obiectul acestei discipline ştiinţifice distincte, venind, alături de abordarea aspectelor fizice şi medicale ale acestora, la stabilirea şi înţelegerea exactă, completă a tabloului traumatic. Numai astfel, victimele vor fi înţelese și numai astfel o hotărâre judecătorească va acorda victimei recunoaşterea suferinţei sale, de care are atâta nevoie în procesul dificil spre vindecare” se mai arată în comunicatul celor două asociații.
