Australia, primul stat în care cancerul cervical ar putea fi eradicat

Vaccinarea și programele de sănătate bine gândite au dus la o reducere substanțială a incidenței acestei boli, iar dacă lucrurile vor merge în aceeași direcție, afecțiunea ar putea fi declarată o „formă rară de cancer”, în câțiva ani.

 

În timp ce România se află pe primul loc în Europa la mortalitatea prin cancer de col uterin, Australia ar putea deveni prima ţară din lume care va reuşi să elimine acest tip de cancer. În cazul în care vaccinarea şi programele de testare vor continua în ritmul actual, în câțiva ani, această afecțiune oncologică va fi învinsă, potrivit unui studiu publicat săptămâna aceasta în jurnalul ştiinţific The Lancet.

Potrivit studiului, se estimează o scădere a incidenţei cancerului de col uterin în Australia la mai puţin de 6 cazuri la 100.000 de persoane până în anul 2022. În aceste condiţii, afecţiunea va putea fi clasificată drept „o formă rară de cancer”, se arată în studiul bazat pe modelele realizate de organizaţia non-profit australiană Cancer Council. Mai mult, incidenţa cancerului va continua să scadă sub pragul „de eliminare”, de 4 cazuri la 100.000 de persoane, până în anul 2035.

Oamenii de ştiinţă au atribuit progresul luptei împotriva bolii, programelor naţionale centrate pe metodele de prevenţie, începând cu lansarea în 1991 a unui program de testare.

 

În anul 2007, Australia a devenit unul dintre primele state ale lumii care a introdus un program de vaccinare HPV destinat fetelor, care ulterior a fost extins şi la băieţi. Cercetătorii au notat, de asemenea, că decesul asociat afecţiunii va scădea, cel mai probabil, sub rata de un caz la o sută de mii de femei până în anul 2047, însă au avertizat că eliminarea este posibilă doar dacă vaccinarea împotriva Virusului Papiloma Uman şi programele de testare vor continua în ritmul actual.

În prezent, incidenţa cancerului cervical în Australia este de 7 cazuri la 100.000 de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ de două ori mai puțin decât media globală. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, tumorile cervicale reprezintă a patra cea mai des întâlnită formă de cancer la femeile din toată lumea şi cea mai comună cauză de deces în multe dintre ţările din Africa Subsahariană.

Debutul precoce al activităţii sexuale (riscul crește de 2 ori la debutul vieții sexuale înainte de17 ani) și numărul partenerilor sexuali sunt considerați drept cei mai redutabili factori de risc pentru cancerul de col uterin. Alți factori comportamentali de risc sunt importanți: fumatul, imunosupresia provocată sau spontană, utilizarea îndelungată (peste 10 ani), de la vârste foarte tinere (sub 18 – 20 ani), a contraceptivelor orale din generații mai vechi.

 

Infecția cu HPV este cea mai întâlnită infecţie virală a aparatului reproducător şi provoacă o  gamă largă de afecţiuni, atât la femei cât şi la bărbaţi, inclusiv leziuni precanceroase, care pot evolua către cancer. Există mai mult de 150 de tulpini ale virusului, însă majoritatea nu pun viața în pericol. O infecţie persistentă cu genotipuri HPV cu risc crescut poate cauza însă îmbolnăvirea în 70% din cazuri.

La femei, o infecţie persistentă cu tipuri HPV oncogene specifice (cel mai adesea tipurile 16 şi 18) poate duce la leziuni precanceroase care, netratate, pot evolua către cancer de col uterin. Riscul dezvoltării  unui carcinom cu celule scuamoase este de aproximativ  400  de ori mai mare după o infecţie cu HPV 16  şi de aproximativ 250 de ori mai mare după o infecţie cu HPV 18, comparativ cu riscul  existent la femeile neinfectate. În cazul bărbaților, infecţiile HPV anale sunt foarte întâlnite la cei care au relaţii sexuale cu alţi barbati şi sunt aproape universal prezente la cei infectaţi cu HIV.

 

România se află în vârful clasamentului european în ceea ce privește mortalitatea prin cancer de col uterin, de 3 ori mai mare faţă de media europeană și de peste 1,5 ori mai mare decât media din Europa Centrală și de Est. Potrivit ultimelor statistici prezentate în ședința comună a Boardului Internațional de Prevenire și Control a infecțiilor cu HPV și Societatea Română de Microbiologie, cancerul de col uterin ucide 2.000 de românce în fiecare an şi există o corelaţie statistică de sută la sută între cazurile de cancer de col uterin şi infecţiile cu HPV.

„Nu trebuie ignorat însă faptul că acest tip de cancer este cel mai ușor de prevenit. Vaccinarea împotriva infecției cu HPV pentru fetele cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani, controlul periodic și efectuarea testului Babeș-Papanikolaou mai ales după 40 de ani și tratarea leziunilor precanceroase asigură șanse maxime de recuperare, odată depistate la timp”, explică dr. Dorin Neacșu, șef Secție OG I din Maternitatea Buzău. Specialistul încurajează femeile să-și facă un control medical anual, pentru că, diagnosticat în stadiu incipient, cancerul cervical poate fi tratat în totalitate.

Cancerului de col uterin poate fi tratat chirurgical (prin care se îndepartează tumora), prin radioterapie (pentru a trata celelalte organe afectate de tumoră), prin chimioterapie (folosită în tratamentul metastazelor) sau prin imunoterapie (prin care se poate stopa sau încetini dezvoltarea celulelor maligne).

 

La nivelul județului Buzău, potrivit datelor centralizate de medicul anatomopatolog Doina Popescu, coordonator la nivel local al Programului Național de Depistare precoce a canncerului de col uterin, în cei cinci ani  de când se derulează acest program, s-au descoperit „aproape 1.000 de femei care aveau modificări microscopice pe celulele de la nivelul colului uterin, care în timp puteau duce la un cancer, deşi aceste femei nu prezentau simptomatologie. Testul citologic Babes-Papanicolau este un test nedureros, fără riscuri, care poate indica din timp modificări ale celulelor colului uterin și implicit ajută în diagnosticarea precoce și tratarea acestui tip de cancer. Testul este indicat să fie realizat anual, de la debutul vieții sexuale până la împlinirea vârstei de 60 de ani, apoi la 3 ani. În concluzie, îndemnul este acela de a încuraja femeile să meargă să efectueze testul Babeș-Papanikolaou, deoarece acest test face diferenţa între viaţă şi moarte”, potrivit dr. Doina Popescu, medic primar Anatomie Patologică, citat pe site-ul oficial al SJU Buzău.

Medicii specialiști atrag atenția că infecţia HPV cu diferite tipuri specifice ale virusului este şi cauza unor cancere ale anusului, gurii, farigelui, vulvei, vaginului şi penisului, dar ratele de incidenţă ale acestor cancere sunt mult mai scăzute decât cele ale cancerului de col uterin (incidenţă globală estimata a cancerului anal, spre exemplu, este de aproximativ 1 la 100.000).