Autoregenerarea țesuturilor, o poartă spre noi tratamente pentru osteoartrită
Boala duce la pierderea de cartilaj sau la deformări ale oaselor, iar o descoperire făcută recent ar putea duce la găsirea de soluții mai eficiente pentru prevenirea unor astfel de probleme.
O echipă de cercetători americani de la Universitatea Duke, din Carolina de Nord, a identificat un mecanism de reparare a cartilajului uman, care este mai puternic la călcâie decât în alte părţi ale corpului. Această descoperire ar putea dezvolta tratamente împotriva osteoartritei, atât cea obişnuită cât și cea care intervine la vârste avansate, şi care duce la pierderea de cartilaj sau la deformarea oaselor.
Aceștia au dezvoltat o metodă pentru a determina vârsta proteinelor utilizând „ceasuri moleculare” interne ale aminoacizilor care se transformă sub o formă sau alta, cu o regularitate predictibilă. În timp ce proteinele recent create au puţine sau nicio conversie în aminoacizi, cele mai vechi sunt mai prolificei ar înţelegerea acestui proces a permis cercetătorilor să utilizeze spectrometria de masă – o tehnică de analiză care determină distribuirea moleculelor într-o substanţă – pentru a identifica când proteinele-cheie ale cartilajului uman, inclusiv colagenul, sunt tinere, adulte, sau bătrâne.
Astfel, au descoperit că vârsta cartilagiului depinde, în mare măsură, de ce zona corpului în care se găseşte. Conform rezultatelor studiului, cartilagiul de la călcâie este tânăr, cel de la genunchi este adult, iar cel de la şolduri este cel mai bătrân.
Acest lucru explică de ce leziunile suferite de unele persoane la şolduri sau la genunchi, şi care de multe ori duc la osteoartrită, au nevoie de mai mult timp pentru a se vindeca decât cele survenite la călcâi, care se vindecă mult mai repede. „Relaţia dintre vârsta cartilagiului uman şi locul în care se află din corp este similară modului în care se produce repararea membrelor la anumiţi amfibieni, care îşi regenerează părţi mai îndepărtate, precum extremităţile sau coada” , e explicat prof. dr. Ming-Feng Hsueh, autorul principal al studiului.
Cercetătorii au descoperit că acest proces este reglementat de moleculele ARN, care sunt mai active la aceste animale cunoscute pentru abilitatea lor de a-şi repara extremităţile, aripioare în cazul peştilor-zebră, sau cozile la salamandre, tritoni sau la unele şopârle.
