Campania „Tu ştii câţi ani au plămânii tăi ?” a ajuns la a zecea ediție
Acțiunea se concentrează pe prevenirea și combaterea Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice (BPOC), o afecțiune respiratorie ce poate afecta, pe rând, toate organele.
An de an, în fiecare a treia zi de miercuri a lunii noiembrie este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice, eveniment care nu este trecut cu vederea nici în România, prin grija Societății Române de Pneumologie. Astfel, pentru a marca această zi, medicii pneumologi din România organizează în această perioadă, de 10 ani încoace, campania „Tu ştii câţi ani au plămânii tăi ?”, în cadrul căreia populația se poate testa gratuit pentru depistarea precoce a acestei boli cu potențial letal, nedepistată și tratată la timp. Anul acesta, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice va fi marcată pe 21 noiembrie, iar în acest context, Societatea Română de Pneumologie va desfășura în week-end cea de-a zecea ediție a campaniei de informare și de testare gratuită pentru depistarea BPOC.
Astfel, în zilele de 17 și 18 noiembrie, în fața magazinului Unirea din Capitală va fi amenajat un spațiu special în cadrul căruia cei interesați vor putea să își facă gratuit o spirometrie – principalul test prin care se depistează prezența BPOC.
Dr. Ruxandra Ulmeanu
Dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele societății medicilor pneumologi spune că testul durează doar câteva minute, dar aceste două minute pot schimba și chiar salva viața pacienților care suferă de această boală. Medicul a mai explicat că BPOC este o boală care nu are simptome specifice, mulți dintre cei afectați asociind primele semne cu înaintarea în vârstă sau cu efectele pe care el le consideră „firești”, ale fumatului. Din acest motiv, mulți pacienți ajung la medic foarte târziu, când boala a avansat și le afectează semnificativ calitatea vieții, iar această situație i-a determinat pe medicii pneumologi să demareze această campanie cu rol de conștientizare dar și de depistare a pacienților afectați de BPOC.
Se estimează că în România există în prezent circa un milion de persoane cu această afecțiune, care atacă bronhiile şi plămânii, afectând apoi, pe rând, și celelalte organe. „BPOC se manifestă prin îngustarea progresivă şi ireversibilă a bronhiilor, ceea ce determină o scădere a capacităţii respiratorii, iar cel mai des întâlnit factor de risc este fumatul. Boala poate fi cauzată şi de expunerea îndelungată la pulberile industriale, noxele chimice, fumul produs de arderea combustibililor biologici precum cărbune, lemn, gunoi de grajd, dar în marea majoritate a cazurilor, BPOC apare la fumători, după vârsta de 40 de ani”, a precizat dr. Ruxandra Ulmeanu.
Medicii pneumologi spun că primele semne de alarmă în cazul acestei boli sunt tusea cronică, producţia cronică de spută, respirație şuierată, gâfâitul, senzaţia de sufocare, oboseala accentuată și toleranţa la efort din ce în ce mai redusă. Deși aceste simptome pot fi confundate ușor cu semnele inerente al înaintării în vârstă și cu efecte firești ale fumatului, se recomandă prezentarea la un medic pneumolog pentru un diagnostic exact. Fără tratament, BPOC provoacă reducerea severă a capacităţii respiratorii, ceea ce duce la invaliditate şi moarte prematură și de aceea este esenţial ca boala să fie depistată în faze incipiente, iar pentru a face acest lucru, spirometria este testul indispensabil.
„Spirometria este un test de bază în explorarea funcţiei respiratorii şi se face cu ajutorul unui dispozitiv numit spirometru. Ea evaluează cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira sau expira într-o unitate de timp. Este o procedură simplă, care se face repede şi nu doare. Pacientul trebuie să lipească bine buzele în jurul unei piese bucale, să respire relaxat câteva secunde, apoi să expire atât de puternic şi atât de rapid, încât să-şi simtă plămânii complet goliţi de aer, după care să respire din nou relaxat”, a mai explicat președintele Societății Române de Pneumologie, adăugând că se preconizează că în următorii 20 de ani, BPOC va deveni principala cauza de mortalitate, depășind mortalitatea datorată bolilor cardiovasculare.
