Carența de fier, asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare
Persoanele de vârstă mijlocie prezintă un risc cu 25% mai mare de a dezvolta boli de inimă dacă duc lipsă de fier, arată un nou studiu publicat recent de oamenii de știință.
Mulți dintre noi ne confruntăm cu stări de oboseală, epuizare, lipsă de energie. Există momente în care te simți atât de vlăguit că nu poți face nimic. Adeseori, îți revii după un somn bun, însă dacă oboseala se produce mai frecvent și durează mai mult ar putea fi semnul unei probleme severe. Dacă oboseala se instalează brusc sau devine frecventă, ar putea fi asociată cu o serie de afecțiuni sau cu schimbări în stilul de viață și este important să mergem la medic, pentru a descoperi cauza și a stabili care pot fi remediile la care trebuie să apelăm pentru a nu apărea consecințe mai grave.
O cauză importantă a oboselii cronice este anemia, care se produce atunci când sângele are prea puține celule rosii (eritrocite) sau acele celule au prea puțină hemoglobină, o proteină care transportă oxigenul în fluxul sanguin. Din aceasta cauza, organismul este slăbit și pot apărea chiar momente în care pacientul simte că nu poate respira, ceea ce înseamnă că anemia este într-un stadiu avansat și este necesar să solicităm ajutorul medicului. Netratată, anemia poate fi extrem de periculoasă. Una dintre cauzele frecvente ale instalării anemiei este carența de fier din organism. Deficitul de fier este cel mai frecvent deficit nutriţional şi, prin rolul său complex în organism, fierul are un impact important asupra calităţii vieţii, cogniţiei şi activităţii individului. Este o comorbiditate frecventă, cu un impact important în evoluţia bolii la pacienţii cu insuficienţă cardiacă, boală cronică renală, boli inflamatorii intestinale sau cancer.
Potrivit unui studiu publicat recent recent în revista ESC Heart Failure, aproximativ 10% dintre cazurile noi de boli de inimă apărute la vârsta mijlocie ar putea fi evitate printr-un aport corect de fier în organism, acest mineral fiind esențial pentru producerea de hemoglobină, proteina care asigură transportul oxigenului către organele vitale, inclusiv către inimă.
Studii anterioare au arătat că deficitul de fier este responsabil de agravarea stării de sănătate a pacienților cu boli cardiovasculare, în special a celor cu insuficiență cardiacă, iar tratamentul intravenos cu fier a îmbunătățit simptomele acestor pacienți, precum și calitatea vieții lor.
„Dovezile indică o legătură între carența de fier și predispoziția pentru boli de inimă. Dar avem nevoie de cercetări suplimentare pentru confirmarea rezultatelor. (…) Acesta a fost un studiu observațional și nu putem concluziona că deficiența de fier cauzează boli de inimă, dar dovezile că există o legătură sunt în creștere și aceste constatări oferă baza pentru cercetări suplimentare, pentru a confirma rezultatele”, a precizat dr. Benedikt Schrage, de la Centrul Universitar de Inimă și Vasculatură din Hamburg, Germania, autorul studiului menționat.
În cadrul studiului FAIR-HF 2 au fost înrolate 12.164 de persoane cu vârsta medie de 59 de ani, dintre care 55% femei. Participanții au fost evaluați clinic, li s-au prelevat probe de sânge și au fost trecute în fișa medicală a fiecăruia afecțiunile preexistente de care suferea și au fost evaluați factorii de risc cardiovascular, între care indicele de masă corporală crescut, valorile mari ale colesterolului, fumatul, diabetul, vârsta, inflamația, hipertensiunea arterială.
Ulterior, participanții la studiu au fost împărțiți în 2 grupe. Prima prezenta deficit absolut de fier (care include numai fierul stocat, adică feritina). A doua prezenta o deficiență funcțională a fierului (care include atât feritina, cât și transferina, adică fierul circulant utilizat de organism). „Deficitul absolut de fier este modul tradițional de evaluare a stării fierului, dar îi lipsește fierul care circulă. Deficiența funcțională este mai precisă, deoarece include atât măsurători, cât și preluarea celor cu depozite suficiente, dar nu suficientă în circulație, pentru ca organismul să funcționeze corect.
Rezultatele au arătat că la momentul inițial 60% dintre participanți aveau deficit absolut de fier, iar 64% aveau deficit funcțional de fier.
Pe parcursul studiului, care a durat aproximativ 13 ani, participanții au fost monitorizați pentru incidența bolilor coronariane și accidentului vascular cerebral, decesul cauzat de bolile cardiovasculare și mortalitatea apărută din orice altă cauză.
În acest interval au decedat 2.212 (18,2%) persoane, dintre care 4,7% (573) dintr-o cauză cardiovasculară, 8,5% (1.033) din cauza bolilor coronariene, 6,3% (766) ca urmare a accidentului vascular cerebral.
Participanții cu antecedente de boală coronariană sau AVC la momentul inițial al studiului au fost excluși din analize, iar astfel, cercetătorii au concluzionat că deficiența funcțională de fier a fost asociată cu un risc cu 24% mai mare pentru boli coronariene, un risc crescut cu 26% de mortalitate cardiovasculară și un risc crescut de 12% de mortalitate din toate cauzele, în comparație cu cei care nu au avut această problemă.
Deficitul absolut de fier a fost asociat cu un risc crescut cu 20% pentru boli coronariene, comparativ cu cei care nu au avut această problemă, dar nu a fost legat de mortalitate. De asemenea, nu au existat asocieri între nivelul de fier și incidența pentru AVC.
„Această analiză sugerează că, dacă deficitul de fier ar fi fost absent la momentul inițial, aproximativ 5% dintre decese, 12% dintre decesele cardiovasculare și 11% dintre diagnosticele de boli coronariene noi nu s-ar fi produs în deceniul care a urmat. Aceste persoane au fost mai susceptibile să dezvolte boli de inimă și să moară în următorii 13 ani. Studiul a arătat că deficitul de fier este foarte răspândit în rândul populației de vârstă mijlocie, aproape două treimi având deficit funcțional de fier”, a mai spus dr. Benedikt Schrage.
Cu toate acestea, specialiștii notează că sunt necesare studii suplimentare pe cohorte mai tinere care să confirme rezultatele obținute. Dr. Schrage a menționat că dacă observațiile actuale sunt confirmate, următorul pas va fi un studiu randomizat care să investigheze efectul tratării deficitului de fier în populația generală.