Ceara de parchet, toner de imprimanta si arsenic, in medicamentele cumparate de pe internet

Statisticile arata ca 60% dintre medicamentele achizitionate pe internet sunt contrafacute si pot deveni adevarate “otravuri” cumparate pe bani grei. Medicii recomanda precautie maxima atat in informarea cat mai ales in achizitionarea medicamentelor din surse online. 

 

Taxa clawback, decontarea cu intarziere a facturilor de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) si slaba sustinere a statului in ceea ce priveste compensarea medicamentelor, precum si legislatia incoerenta din Romania au generat un adevarat fenomen al „exportului paralel” de medicamente. Consecintele sunt extrem de grave pentru bolnavii care in lipsa de alta solutie apeleaza la medicamente cumparate de pe internet, fara a sti daca acestea nu le fac mai mult rau decat bine.

Incepand cu 2009, odata cu decizia Guvernului Boc de a pune cel mai mic pret din Europa la medicamentele din Romania, s-au micsorat considerabil  stocurile famaciilor, iar medicamente de peste un miliard si jumatate de euro au luat calea strainatatii, perfect legal.

„In acest context, unele produse au disparut pur si simplu din farmacii. In ultimul an observam lipsa a tot mai multe medicamente scumpe, indeosebi cele oncologice. Ele nici nu mai intra in farmacii, pentru ca sunt cumparate direct din depozite, cu banii jos. Mai grav este ca unele sunt cumparate de pe internet, fara posibilitatea de le verifica autenticitatea”, spune Razvan Prisada, presedintele Colegiului Farmacistilor din Buzau, atragand atentia asupra riscului ca bolnavii sa-si plateasca astfel „condamnarea” la suferinta, punandu-si chiar viata in pericol, cu bani grei.

 

Informarea neavizata, mai riscanta ca lipsa de informare

 

Din ce in ce mai mult se apeleaza la internet pentru informatii referitoare la diferite tipuri de afectiuni, boli sau proceduri medicale, fara a filtra sursa de informare. Medicii atrag atentia insa ca doar informatiile oferite de publicatiile specializate, avizate si agreate de asociatiile profesionale, pot fi credibile. Ei  chiar considera ca informarea neavizata poate fi mai periculoasa decat lipsa de informare.

„Imi pare rau sa spun asta, dar pentru multi dintre romani termenul de educatie sanitara este perimat. Chiar la varste tinere, cand  teoretic orice om se informeaza, mai ales femeile acceseaza site-uri total nepotrivite pentru a se informa si pentru a se trata. Internetul poate fi un prieten exceptional si toti il folosim, dar el poate constitui si un mare pericol, daca iti cauti informatiile pe forumuri de discutii de seara. Ar trebui sa se stie ca se poate avea incredere doar in acele site-uri specializate, care au gir profesional, iar medicul nu poate fi inlocuit cu nicio informatie capatata din surse alternative, fie ea si credibila ”, sustine dr. Mircea Suteu, medic ginecolog, seful sectiei OG I din Maternitatea Buzau.

Medicul considera de-a dreptul ingrijorator faptul ca multe femei prefera, din diverse motive, sa nu mai mearga la medic atunci cand vad ca ceva nu este in regula cu ele si decid sa se trateze fara a mai cere  un consult, o investigatie, fara a avea un diagnostic pe baza caruia se poate stabili o anumita terapie, pe care numai specialistul o poate stabili, ajungandu-se astfel la situatii uneori ireversibile.

 

„Boala studentului de anul III”

 

Se spune ca studentii medicinisti se imbolnavesc de toate bolile pe care le studiaza, fenomen descris ca „boala studentului de anul trei”. Medicii considera ca acest fenomen este valabil si in cazul parintilor care aleg internetul ca sursa de informare si chiar pentru a-si trata copii, riscand intarzierea confirmarii si tratarii bolii reale, ceea ce uneori poate fi extrem de periculos.

„Fiecare copil este unic. Reactioneaza diferit la anumite simptome si la un anumit tratament, iar parintii trebuie sa fie constienti de acest lucru si sa aiba incredere in sfatul medicului pediatru. Indiferent de afectiunea celui mic, cat de usoara sau de grava poate fi, sfatul medicului pediatru nu poate fi inlocuit de internet”, apreciaza dr. Anca Bistriceanu, medic pediatru in cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Buzau.

Potrivit unui studiu despre administrarea medicamentelor fara recomandarea medicului, realizat de Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM) la inceputul acestui an, 60% dintre parinti isi trateaza copiii „dupa ureche”, invocad experiente similare anterioare, lipsa timpul necesar pentru a merge la medic si faptul ca este mai comod sa se documenteze de pe internet.

„Parintii trebuie sa inteleaga ca sfatul medicului este nepretuit in  tratamentul copiilor, iar fara sfatul acestuia poate avea consecinte grave. In plus, informatiile medicale existente pe internet sunt generale, neverificate si uneori eronate. Din pacate, doar specialistii stiu sa discearna intre opiniile valabile si cele indoielnice”, atrage atentia dr. Bistriceanu.  

 

„Exportul paralel” de medicamente a golit farmaciile

 

Trist este, pe de o parte, ca bolnavii disperati recurg la surse de achizitie neverificate, in timp ce producatorii si importatorii de medicamente isi „salveaza” afacerile prin „exportul paralel”, perfect legal, in timp ce Ministerul Sanatatii ia tot mai multe masuri care determina aceste practici.

Potrivit Agentiei Nationale a Medicamentului (ANMDM), singura care poate tine „socoteala” modului in care circula produsele farmaceutice,  „pentru exportul paralel nu se solicita declaratie de export, aceasta fiind supusa avizarii  numai cand medicamentele se trimit in tari terte, din afara UE”,  libera circulatie a marfurilor in cadrul Uniunii Europene fiind perfect legala, aflandu-se sub incidenta art. 28-30 din Tratatul CE.

Potrivit ANMDM, atunci cand un fabricant, distribuitor sau importator decide sa exporte paralel, el trebuie sa solicite autoritatii competente de reglementare si control in domeniul medicamentului din statul membru respectiv o Autorizatie de import paralel (AIP), iar la randul sau, autoritatea solicita autoritatii care a emis-o informatii privind APP (Autorizatia de Punere pe Piata).

 

Profitul unora, tragedia altora

 

 Potrivit reprezentantilor ANMDM „singura masura de control a fenomenului de export paralel din Romania o reprezinta numarul solicitarilor de informatii referitoare la APP emise de ANMDM din partea autoritatilor competente omoloage”, astfel ca in 2011 s-au inregistrat 298 astfel de solicitari, iar in primele sase luni ale acestui an, 414 de cereri, care acopera toate ariile terapeutice.

 Compania Cegedim, in urma cercetarilor efectuate pe piata farmaceutica, arata ca exporturile paralele de medicamente au ajuns la 500 de milioane de euro in 2011, anul acesta estimandu-se 700 milioane euro.

Potrivit presedintelui Asociatiei Bolnavilor Cronici din Romania, Cezar Irimia, „pacientii cu boli grave care necesita tratament scump, oncologic si hepatic in special, nu isi mai gasesc medicamentele in farmaciile din Romania, astfel ca sunt nevoiti sa si le achizitioneze de pe internet”.

Tragic este insa ca, in urma analizelor de laborator la care unle dintre aceste medicamente au fost supuse, s-a dovedit ca in 60% din cazuri erau contrafacute. Mai grav, ele contineau ce cu gandul nu gandesti, adica ceara de parchet, toner de imprimanta sau chiar arsenic, astfel ca nu numai ca nu ajutau la vindecare, ci chiar puneau in pericol viata celor care le foloseau.