Cel mai recent studiu referitor la accesul la medicamente și consumul acestora, lansat în dezbatere
Cercetarea a fost realizată de Institutul Român pentru Politici Publice, cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie.
La Palatul Parlamentului a fost lansat, în dezbatere publică, cel mai recent studiu efectuat în România, cu referire la accesul pacienților români la medicamente și la consumul de medicamente. Cercetarea sociologică a fost efectuată în luna februarie a acestui an, de Institutul pentru Politici Publice (IPP), sub patronajul Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).
Studiul a fost efectuat în condițiile în care, în ultima vreme se vorbește tot mai mult în România de o criză a medicamentelor, incluzând și un sondaj reprezentativ la nivel național, realizat pe un eșantion de 2.894 de pacienți cu boli cronice, având ca scop identificarea unor direcții de acțiune ce trebuie urmate pentru a depăși această criză. Guvernul este perceput ca principalul vinovat pentru lipsa medicamentelor din farmacii, despre care majoritatea respondenților susțin că servește intereselor proprii în ceea ce privește politica medicamentului, din dorința de a realiza economii la bugetul statului, iar 20% dintre români consideră că Executivul are un rol în promovarea intereselor producătorilor, în timp ce doar 16% dintre cei intervievați consideră că Guvernul servește inetereselor pacientului. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este, de asemenea, indicată ca vinovat, de un sfert dintre respondenți, fiind urmată de producătorii de medicamente, distribuitori, farmacii şi medici, însă într-o proporţie mai mică.
Prezentarea rezultatelor studiului și lansarea acestora în dezbatere a avut loc în prezența unor parlamentari, a reprezentanţilor Guvernului și a mai multor medici, farmacişti şi lideri ai asociaţiilor pacienţilor cu diferite afecţiuni. Cu acest prilej, Alin Moraru, directorul Institutului pentru Politici Publice, a precizat cu această ocazie că lipsa de medicamente nu este o problemă specifică doar României, iar aceasta nu se poate rezolva doar printr-un set de măsuri „de azi pe mâine”.
În România, cauzele principale care au dus la apariția crizei de medicamente sunt subfinanţarea sistemului, precum şi lipsa unui grup de lucru la nivelul instituţiilor statului care trebuie să se constituie într-un organism şi care să dezbată problemele la zi, pe termen de 6 luni, după care aceste discuţii să fie reînnoite, pe măsură ce problemele reapar. Asociațiile de pacienți au subliniat că este necesară o mai mare implicare a pacienților în luarea deciziilor.
În ceea ce privește sondajul de opinie realizat în rândul pacienților cu boli cronice, a rezultat că principalele nemulțumiri ale acestora sunt legate de preţul mare al medicamentelor şi posibilitatea de decontare doar a unora dintre ele, iar lipsa unui medicament poate însemna chiar renunțarea la tratament.
Potrivit studiului, 84% dintre pacienți intervievați au declarat că au achiziţionat, în ultimele șase luni, medicamente pe bază de reţetă decontată integral sau compensată de Casa de Asigurări de Sănătate, un sfert dintre persoanele intervievate spun că au achiziţionat medicamente fără reţetă, iar 24% au achiziţionat medicamente pe bază de reţetă nedecontată sau necompensată de Casa de Sănătate.
O concluzie pe care directorul Institutului de Politici Publice o consideră surprinzătoare este aceea că mai mult de jumătate dintre pacienții intervievați s-au declarat mulţumiţi de accesul pe care îl au în România la medicamentele de care au nevoie. Mai exact, 64% dintre subiecţi se declară mulţumiţi, în general, de accesul avut la medicamente. În acelaşi timp, 15% sunt nemulţumiţi şi 5% sunt foarte nemulţumiţi. Din rândul celor nemulţumiţi, 39% spun că problema principală este preţul ridicat al medicamentelor, 20% indică faptul că sunt prea puţine medicamente compensate sau că doar cele ieftine sunt compensate, iar 14% spun că îi nemulțumește dificultatea cu care găsesc anumite medicamente. Totodată, 7% dintre aceştia spun că procedurile de obţinere a medicamentelor sunt complicate şi 5% afirmă că medicamentele nu sunt eficace.
Din același studiu reiese că 73,2% din rândul celor intervievaţi iau medicamente de câteva ori pe zi, iar 21,5% – o dată pe zi. Cercetarea mai arată că 19,2% dintre cei chestionaţi spun că iau două feluri de medicamente în cadrul tratamentului prescris. Afecţiunile pentru care iau tratament medicamentos respondenţii şi pe care le menţionează în cele mai ridicate proporţii sunt cele cardiace (61%), urmate de cele legate de circulaţia sângelui (18%), afecţiuni ale sistemului osos (17%), diabet (17%), afecţiuni ale sistemului nervos (14%). Alte afecţiuni menţionate sunt cele hepatice, musculare și articulare, respiratorii, digestive, endocrine, renale, oncologice.
Majoritatea subiecţilor – 67%, mai exact – spun nu s-au aflat în situaţia de a nu găsi în prima farmacie vizitată medicamentele prescrise. În același timp, 32% dintre aceştia spun că s-au confruntat cu o astfel de situaţie şi au apelat la diverse metode pentru a procura medicamentele necesare. Astfel, pacienții spun că au căutat în alte farmacii (73%), au revenit în aceeaşi farmacie în ziua următoare (21%), au sunat medicul pentru a înlocui medicamentul (10%), au apelat la cunoştinţe (8%) și doar 1% au căutat pe internet. Acelaşi procent a apelat la companii producătoare sau distribuitoare de medicamente, și niciunul dintre subiecţi nu a făcut sesizare la Agenţia Naţională a Medicamentului.
Dr. Dan Octavian Alexandrescu
Prezent la evenimentul ocazionat de lansarea în dezbatere a noului studiu, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Octavian Alexandrescu, a declarat că rezultatele prezentate sunt interesante, precizând totodată că deja s-a trecut la implementarea unor măsuri menite să rezolve problema crizei de medicamente din România.
„La această oră am modificat strategia de preţuri şi, la începutul lunii următoare, vom demara practic procesul de corecţie a preţurilor pe care le vrem finalizate până la 1 octombrie. Şi credem că am găsit soluţia de echilibru între interesele pacienţilor, reprezentate de către noi – administraţia centrală – şi interesele economice ale producătorilor, distribuitorlori, farmaciştilor. Mai mult decât atât, am demarat consultări şi începem să reglementăm împreună cu Casa de Asigurări, cu Ministerul Finanţelor, cu producătorii şi cu asociaţiile de pacienţi, taxa de clawback. Trebuie să reglementăm modul de calculare şi aplicare a acestei taxe, astfel încât să devină în primul rând predictibilă. De fapt, din punctul nostru de vedere, principala problemă nu este atât valoarea taxei clawback, cât nepredictibilitatea ei”, a precizat acesta.
