Cepoi cel „șmecher”

4 decembrie 2017 | 2 comentarii |

Acreditarea unităților medicale din ambulatoriu, gândită de ANMCS pe „repede-nainte”, riscă să lase bolnavii din România fără medici de familie, fără specialiști în ambulatoriu și fără acces la analize medicale gratuite.

 

Vasile Cepoi, seful ANMCS

Avem un sistem medical cu multe minusuri. Nu avem infrastructură, stăm prost la dotări, lipsesc medicamente vitale și ne mor pacienții cu zile în spitale, nu avem medici suficienți, suntem „fruntași” la morbiditate și mortalitate în cele mai grave afecțiuni,  cercetarea este aproape inexistentă. Cu toate acestea, există unii care știu să facă bani frumoși de pe urma sistemului medical.

În timp ce medicii de familie se „războiesc” cu Guvernul și consideră „sfidătoare atitudinea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS)”, la adresa pacienților, prin afișarea, în transparență decizională, a proiectului de Contract-Cadru 2018-2019, înainte de finalizarea discuțiilor pe care le-au început cu premierul Mihai Tudose, o nouă „bombă” stă să explodeze în sistemul de sănătate, la nivel de ambulatoriu.

Vasile Cepoi, șeful Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), care cât timp a fost ministul Sănătății nu a fost capabil să aducă nimic bun în sistem, știe însă cum să „stoarcă” mai bine acest sistem. După ce a cam terminat cu spitalele, cărora le-a luat miliarde de lei pentru acreditare, Cepoi își mută „cartierul general” în ambulatoriu. Nimeni nu știe care-i taxa pe care cabinetele medicale individuale și laboratoarele trebuie s-o pregătească pentru evaluare și acreditare, nici ce condiții trebuie să îndeplinească, dar medicii din ambulatoriu au fost anunțați că riscă să nu mai poată încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, dacă nu vor corespunde cerințelor echipelor trimise de ANMCS în teren, „peste noapte”. Așa că… medicii de familie, cei din ambulatoriul de specialitate și laboratoarele de analize medicale și de investigații sunt cu sabia lui Damocles deasupra capului.

 

Protest medici de familie

Secretar de Stat în Guvernul Năstase (din care a fost destituit în urma unui scandal cu premierul de atunci), readus pe același post în guvernele Boc și Ungureanu, ministru în Guvernul Ponta în 2012 (din care a demisionat la câteva luni după un conflict cu ANI), Vasile Cepoi, recunoscut pentru abilitățile pe care le are în comunicare și pentru tenacitatea de a-și atinge scopurile, a fost numit, imediat după demisie, consilier personal al primului ministru, împuternicit să coordoneze activitatea Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor. În iulie 2014, tot Victor Ponta îl numește pe Cepoi președinte al Comisiei Nationale de Acreditare a Spitalelor, cu rang de secretar de stat, iar în 2015, când Comisia a fost transformată în ANMCS (pentru a putea evalua și acredita toate unitățile medicale din sistemul de sănătate), a devenit președinte al noii structuri, pentru un mandat de 5 ani.

Acum, când s-a decis demararea procesului de evaluare a unităților medicale din ambulatoriu, medicii spun că „și noi ne dorim calitate, și noi vrem să corespundem standardelor europene și internaționale, dar nimeni nu s-a gândit, înainte, că era nevoie de bani pentru investiții, înainte de o astfel de decizie. Dacă nu se amână cu cel puțin un an termenul și nu se clarifică totul înainte de a se demara procesul de evaluare și acreditare, cel puțin jumătate din unitățile medicale din ambulatoriu, și așa insuficiente, fie nu vor mai putea încheia contracte cu casele de sănătate și vor putea oferi doar servicii medicale contra-cost, fie se vor închide”. Adică, cea mai mare parte a populației va rămâne fără servicii de medicină primară și de specialitate în ambulatoriu, pentru că așa a decis cineva, peste noapte.

 

Gheorghe Borcean, presedinte CMR

În condițiile în care numărul medicilor de familie, ca și al specialiștilor din ambulatoriile de specialitate este mult sub necesar, iar Ministerul Sănătății încearcă să transfere către aceștia o parte din povara spitalelor, așa cum este și normal, există riscul unor urmări incalculabile dacă se va acționa pompieristic. Spitalele, și așa aglomerate de bolnavii care s-ar putea trata cu costuri mult mai mici în ambulatoriu, vor fi sufocate, iar întregul sistem medical va fi dat peste cap, doar pentru a exista suficienți bani pentru armata de directori din ANMCS.

Colegiul Medicilor din România (CMR) a considerat că este necesar să ia atitudine față de propunerile ANMCS referitoare la standardele de acreditare și solicită amânarea, cu cel puțin 6 luni – 1 an, a implementării legii acreditării unităților medicale din ambulatoriu. Fiecare colegiu județean a formulat un set de propuneri în acest sens, pe care le-au transmis ANMCS, CNAS, Ministerului Sănătății și celorlalte autorități ale statului, într-o încercare disperată de a rezolva această problemă care se adaugă celorlalte existente în sistemul medical din România.

După cum bine știu majoritatea dintre dvs., în urma ședinței Consiliului național al CMR din 24.11.2017 s-a stabilit să luăm atitudine față de propunerile ANMCS pentru standardele de acreditare ale unităților sanitare din ambulatoriu, precum și față de incertitudinea unor costuri generate de procesul acreditării. Totodată, la această ședință s-a decis să ne implicăm cu toții pentru rezolvarea acestei situații. În acest sens, vă rugăm să transmiteți scrisori către Ministerul Sănătății și către Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate (ANMCS) care să conțină argumente  cu privire la imposibilitatea respectării termenelor propuse de lege (L 185/2017), analiza proiectului de standarde din ambulatoriu, care sunt modificările pe care le dorim și propunerile pe care le facem în acest sens. Este de dorit ca aceste scrisori să fie transmise în zilele imediat următoare”, se menționează într-un comunicat semnat de președintele CMR, prof. univ. dr. Gheorghe Borcean.

 

Pe de altă parte, ANMCS a solicitat sprijinul CMR în informarea cabinetelor medicale din ambulatoriul de specialitate, în vederea demarării procesului de acreditare. „Unitățile sanitare din ambulatoriu care doresc să încheie contracte cu casa de asigurări de sănătate trebuie să se înscrie în procesul de acreditare completând un formular online de pe site-ul www.anmcs.gov.ro. Înscrierea poate fi făcută până la 31.12. 2017”, transmite ANMCS, menționând că „înscrierea nu implică nicio taxă”.

Toată lumea știe însă că, ulterior, taxele sunt de mărimi pe care medicii spun că nu le pot suporta. Iar pentru a mări confuzia, ANMCS a menționat doar că documentele solicitate „sunt aceleași care au fost solicitate de casele de asigurări în vederea contractării”, iar „taxa de evaluare în vederea acreditării va fi stabilită de către Colegiul Director al ANMCS și va fi anunțată din timp. Valoarea taxei va fi stabilită în funcție de complexitatea unității sanitare și durata vizitei de evaluare”.  În plus, procesul de evaluare în vederea acreditării  se va baza pe standardele de acreditare a unităților sanitare din ambulatoriu, realizate de experți în domeniul managementul calității în sănătate.

Se subliniază însă că „începând din primul trimestru din anul 2018, va demara programarea vizitelor de evaluare a unităților sanitare din ambulatoriu. Detalii despre calendarul vizitelor, precum și instrumentele folosite vor fi anunțate în timp util  pe site-ul ANMCS”. Adică, totul rămâne la latitudinea lui Cepoi și-a unei mâini de oameni cu care face miliarde pe bandă rulantă…

 

Cei mai revoltați s-au arătat medicii de familie care, fie individual, prin intermediul unor case de avocatură, fie prin Colegiile județene ale medicilor și prin organizațiile profesionale au formulat obiecțiuni privind decizia ANMCS și neclaritățile privind evaluarea și acreditarea furnizorilor de servicii medicale din ambulatoriu și le-au transmis tuturor autorităților responsabile. Au atras astfel atenția că dacă nu se ține cont de obiecțiunile lor ar putea recurge la proteste și că multe cabinete medicale ar putea fi nevoite să pună lacătul pe ușă, așa că pacienții ar putea rămâne fără servicii medicale.

Pus în fața unor proteste iminente ale medicilor și pacienților, în fața unor procese pe care le-ar fi pierdut și, poate nu în ultimul rând, de teama de a nu risca să fie înlocuit la „ugerul unei vaci atât de bune de muls”, șeful ANMCS a mai înmuiat pretențiile și a oferit chiar unele lămuriri.

Astfel, pe site-ul instituției a fost postat un nou comunicat, în care se precizează, printre altele, că „standardele de acreditare pentru medicina de familie au fost realizate de specialiști medici de familie și sunt deschise propunerilor de îmbunătățire, ce pot fi transmise pe emailul standarde@anmcs.gov.ro”, iarstandardele de evaluare, precum și taxa de acreditare, vor fi stabilite prin consens de Colegiul Director al A.N.M.C.S. din care face parte și un reprezentant al Societății Naționale de Medicină de Familie, și care are drept de veto”.

 

 Mai mult, în comunicatul ANMCS se face mențiunea că înscrierea pe site-ul ANMCS nu presupune automat și intrarea în procesul de acreditare, primirea evaluatorilor putându-se face într-un interval de 5 ani” și că „niciun cabinet de medicină de familie nu este în pericol de a fi închis”, iarcostul evaluării realizat de evaluatorii Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate nu va depăși costul plătit pentru evaluarea realizată până în prezent de casele județene de asigurări de sănătate”.

În momentul în care se va demara procesul de evaluare în vederea acreditării, singura evaluare prin care cabinetele de medicină de familie vor trece este cea realizată de ANMCS”, se mai spune în comunicatul amintit, menționându-se totodată că evaluarea ANMCS va începe doar după ce evaluările cabinetelor de medicină de familie realizate de casele județene de asigurări de sănătate vor expira (2018 sau 2019, după caz)”, iar procedura nu se va mai realiza ca în prezent, odată la 2 ani, ci odată la 5 ani.

Mai mult, Cepoi promite căîn etapa premergătoare evaluării, vor fi organizate întâlniri cu specialiști din cadrul ANMCS în care medicii de familie vor fi informați cu privire la procesul de evaluare-acreditare și se va răspunde la întrebări”.

Nu se face însă nicio referire la medicii din ambulatoriul de specialitate și la laboratoarele care urmează să intre în procesul de acreditare, probabil pentru că de aceștia, șeful ANMCS nu prea se teme, ei nefiind organizați în asociații profesionale și patronale la fel de puternice ca medicii de familie.

 

Iar ca să arate preocupare față de banii medicilor, printr-un anunț postat pe site-ul ANMCS li se recomandă prestatorilor de servicii medicale din ambulatoriu să nu folosească firmele de consultanță pentru pregătire în vederea acreditării. „Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate precizează faptul că NU A AUTORIZAT NICIO FIRMA DE CONSULTANȚĂ, NU RECOMANDĂ ȘI NU ÎNCURAJEAZĂ CONTRACTAREA DE CĂTRE UNITĂȚILE SANITARE A SERVICIILOR DE CONSULTANȚĂ PENTRU PREGĂTIREA ACESTORA ÎN VEDEREA ACREDITĂRII. În acest scop, legea prevede existența structurilor de managementul calității în cazul spitalelor și pregătirea personalului în cazul unităților sanitare din ambulatoriu. În plus, prin intermediul  responsabililor zonali din cadrul structurilor sale, ANMCS este permanent la dispoziția celor interesați de a primi suport în implementarea unui sistem de management al calității în concordanță cu obligațiile legale. Considerăm că orice recomandare, făcută în numele ANMCS,  pentru încheierea unor astfel de contracte de consultanță reprezintă un abuz de care ANMCS se delimitează ferm și fără echivoc”, se menționează în anunțul ANMCS.

Medicii se întreabă, însă, pe bună dreptate, dacă experții ANMCS au timpul și disponibilitatea necesare pentru a le oferi consultanță astfel încât să fie pregătiți corespunzător pentru evaluarea în vederea acreditării, voluntar sau dacă folosirea lor imperativă nu este decât un mijloc prin care instituția mai poate încasa ceva și din această activitate…

 

Și pentru că totul se învârte în jurul banilor, RENAR, un alt organism care încasează sume imense, „taxează” incoerența și secretomania ANMCS, printr-o scrisoare deschisă. „Din ce în ce mai mulți reprezentanți ai laboratoarelor medicale ne solicită și nouă lămuriri asupra utilizării celor două acreditări”, susțin reprezentanții RENAR, care-i acuză pe cei ai ANMCS de întreținerea confuziei.

RENAR susține că pe site-ul ANMCS, la rubrica „Întrebări și răspunsuri a apărut, la întrebarea „Acreditarea ANMCS înlocuiește acreditarea RENAR pentru laboratoare?”, răspunsul „Existența certificării/acreditării RENAR reprezintă pentru laboratoare o dovadă a preocupării pentru calitatea serviciilor oferite dar nu este echivalentă acreditării ANMCS și nu reprezintă o condiție obligatorie pentru acreditare”, care sporește confuzia și duce în eroare furnizorii de servicii medicale.

Stimați reprezentanți ai ANMCS, care răspundeți la întrebări și prezentați aprecieri privind acreditarea RENAR, vă rugăm să nu mai alimentați confuzia generală privind acreditarea laboratoarelor de analize medicale. Poziția RENAR este foarte clară. RENAR efectuează acreditări în conformitate cu cerințele standardului armonizat EN ISO 15189, având recunoaștere, la nivel european și internațional, atât acreditarea acordată de RENAR cât și standardul de acreditare. Acreditarea, în accepțiunea Regulamentului (CE) nr.765/2008, efectuată de RENAR, conferă încredere în competența laboratoarelor de a efectua analizele medicale precum și recunoașterea acestora”, se subliniază în scrisoarea deschisă a RENAR.

ANMCS nu a dat o replică în cazul acestor afirmații.

 



Comentarii (2)

  1. Cristina Anastasiu spune:

    Ce a reprezentat acreditarea pentru spitale?
    În contextul unei juridizări din ce în ce mai excesive a actului medical, acreditarea spitalelor a fost o realizare extrem de importantă, cu beneficii dar şi responsabilităţi pe o perioadă de cinci ani, cât este valabilitatea acesteia.
    În acest sens, acreditarea spitalului a reprezentat procesul de validare a conformităţii caracteristicilor serviciilor de sănătate, cu standardele de acreditare existente pentru a conferi încredere în competenţa tehnico-profesională şi organizatorică a unităţii din care fac parte. Identificând si descriind toate procesele din spital, cu riscurile aferente fiecărei activităţi, am început să ne dezvoltăm o cultură de securitate la nivelul personalului spitalului, scopul final fiind creşterea securităţii îngrijirilor prin: prevenţie (identificare “a priori” a riscurilor) sau prevenirea recurenţelor (“a posteriori”), ameliorarea calităţii, ameliorarea sistemului.
    Fiind o însumare a eforturilor și proiectelor spitalului nostru din ultima perioadă, ea a fost pregătită şi realizată de întreaga echipă: de la medicii șefi de secție, medici, asistentele medicale, la personalul administrativ și cel auxiliar, care prin munca depusă şi implicarea personală/sufletească au împlinit acest obiectiv, demonstrând încă o dată că implementarea calităţii este indisolubil legată de relaţiile umane şi de forţa de muncă în echipă, prin „responsabilizarea” tuturor factorilor implicaţi în proces, prin autoorganizare şi autodisciplină.
    Cu siguranţă acreditarea a adus atât plus valoare cât și un aport suplimentar de încredere din partea pacienților, crescând în acelaşi timp credibilitatea unităţii noastre şi adresabilitatea pacienţilor.
    Totodată, acreditarea a dus la creșterea încrederii personalului din unitate, contribuind la motivarea acestuia și la formarea/dezvoltarea culturii organizaționale.
    Pentru schimbarea mentalităţilor/comportamentelor la nivelul oricărui sistem, inclusiv cel sanitar, este nevoie în primul rând de timp şi de ambiţie, determinare.
    Experienţa unor sisteme de sănătate europene precum cel francez, evaluat prin Haute Autorité de Santé (HAS) în implementarea/dezvoltarea unui sistem de management al calităţii şi asigurarea gestiunii riscurilor în serviciile medicale, au evidenţiat faptul că pentru a evolua e necesară implicarea tuturor profesioniştilor din sănătate, atât din sistemul hospitalier cât şi din ambulator. Spre exemplu în Franţa, de la punerea în practică a deciziilor de certificare a furnizorilor de servicii de sănătate (în urmă cu aproximativ 17 ani), pe perioada celui de-al doilea ciclu de acreditare au fost formulate mai mult de 18.000 de recomandări, ca urmare a feed-back-ului din primul ciclu de evaluare.
    Aplicarea cerinţelor, chiar dacă la prima vedere pare greu de realizat, trebuie făcută etapă cu etapă, întro manieră progresivă, la toţi furnizorii de servicii de îngrijire, pentru că activităţile sunt tot timpul intricate cu practicile profesionale existente. Plasarea pacientului şi- a nevoilor acestuia în centrul întregului proces de asigurare a calităţii în sănătate, nu face decât să determine toţi profesioniştii să se adapteze acestui parcurs. Obiectivul major constă în asigurarea unor îngrijiri medicale de calitate ( adaptate fiecărui individ, complete, continue şi cu riscuri diminuate), în funcţie de nivelul de competenţă al fiecărui furnizor de servicii medicale.

    • Wolf Edmond spune:

      Singura țară din Europa în care este obligatorie și condițională acreditarea cabinetelor medicilor de familie este Turcia. În jumătate din țările UE acreditarea cabinetelor medicilor de familie nu există iar în cealaltă jumătate este opțională și nu are nici o legătură cu finanțarea. În Marea Britanie s-a realizat o evaluare a calității în cabinetele medicilor de familie, plătită însă de NHA – Agenția de Calitate în Sănătate din Marea Britanie. Medicii au avut costuri zero. Cât despre acreditarea spitalelor, ciclul unu de acreditare a fost un exemplu strălucit de cum nu trebuie să se facă acreditarea iar rezultatele au fost dezastruoase.

Adaugati un comentariu


 

*