Chirurgul buzoian Bogdan Tănase este noul manager al Institutului Oncologic din București

Își dorește ca împreună cu echipa să dezvolte proiecte și programe care să redea Insitutului „locul pe care-l merită” pe harta instituțiilor medicale de elită.

 

Chirurgul toractic buzoian Bogdan Cosmin Tănase este noul manager al Institutului Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu” din București (IOB), unitate medicală în care aproximativ 90 la sută dintre pacienți prezintă patologie oncologică cu recomandare de intervenție chirurgicală.

Ministrul Vlad Voiculescu l-a numit luni, în funcția de manager al IOB, după un an în care a ocupat funcția de director medical. O înlocuiește în funcția de manager pe dr. Lidia Kajanto, care a condus Institutul din 2016.

Dr. Bogdan Tănase este unul dintre cei mai apreciați chirurgi oncologi din generația medicilor tineri din Institut și una dintre cele mai deschise voci din sistemul medical românesc din ultimii ani.

Deși acceptă că „sunt multe de făcut și de de reparat” și este conștient că și-a asumat o mare răspundere, își dorește și speră să reușească, împreună cu echipa, să redea IOB „locul și rolul de Institut de elită pe care-l merită și să dezvoltăm proiecte și programe de cercetare, astfel încât pacienții să beneficieze de cele mai bune servicii medicale, iar personalul medical să se perfecționeze”. De asemenea, vrea să se implice mai mult în depistarea precoce a cancerelor și să asigure mai multă transparență în relația cu colegii, cu autoritățile și cu pacienții.

 

Pentru început, sperând că va avea și susținerea financiară necesară, vrea să reabiliteze cele două clădiri aflate în paragină de ani buni în curtea institutului, în care se vor putea asigura servicii de paliaţie şi cazare pacienţilor oncologici, pentru „a ne alinia și noi practicilor europene și a veni astfel în ajutorul bolnavilor”. În acest scop își dorește și o mai bună colaborare cu autoritățile locale, amintind de sprijinul financiar consistent al primăriilor din Iași și din Cluj  acordat institutelor oncologice din aceste zone, dar și cu societatea civilă, care ar putea contribui cu donații.

Are în plan, totodată, realizarea unor investiții prin care să se asigure aparatura modernă atât de necesară pacienţilor și să încurajeze proiectele de cercetare, să realizeze întâlniri și dezbateri multidisciplinare ale profesioniștilor, inclusiv prin intermediul unor platforme dedicate.

O dorință mai veche pe care vrea s-o materializeze este diminuarea birocrației și a cozilor interminabile care se formează deseori la ușile Institutului. În acest sens spune că va fi realizată o nouă platformă electronică a Institutului, prin intermediul căreia pacienții se vor putea programa online și vor putea depune documentele din dosarul medical. „Dacă pandemia ne-a învăţat ceva, este că putem folosi canalele electronice de comunicare și telemedicina. Pacienții oncologici au, de obicei, toate investigații făcute și toate documentele în ordine. Iar dacă nu le au, se poate foarte uşor, pe cale virtuală, să le transmitem ce au de făcut pentru a-şi completa dosarul, iar ei să transmită documentele în același mod, astfel încât în spital să ne putem concentra pe terapie”, spune dr. Tănase.

 

Medicul Bogdan Tănase este buzoian, absolvent al Colegiului B. P. Hasdeu, promoția 1996, și absolvent al UMF „Carol Davila” din București, Facultatea de Medicină Generală.

În 2008 a devenit medic specialist în Chirurgie generală, iar din 2013 este medic primar. În 2016 și-a finalizat pregătirea și în Chirurgie toracică și a urmat mai multe cursuri de perfecționare și stagii de pregătire în Franța, în domeniul Chirurgiei Hepatice și Hepatobiliopancreatice și în Chirurgie Toracică.

Este fiul unuia dintre cei mai iubiți, mai apreciați și mai respectați medici buzoieni, dr. Magdalena Tănase, șefa Secției Medicină Internă a Spitalului Județean de Urgență, dar spune că deși a „crescut în spital”, în copilărie îi era frică de sânge. L-a „lecuit” dr. Rădița Popescu, unul dintre chirurgii redutabili ai Buzăului, căreia spune că-i este recunoscător.

 

Sub influența medicului Ion Daniel (tot buzoian), în Spitalul Municipal „Caritas” din București și-a format „mâna de chirurg” și tot aici a profesat  până când s-a specializat în chirugie oncologică și s-a transferat la IOB.

Atracția pentru chirurgia toracică și performanța în această specialitate a cunoscut-o alături de profesorul Teodor Horvath, depre care spune că l-a „crescut în această disciplină medicală” și căruia-i este recunoscător pentru ceea ce știe să facă și pentru ascensiunea în carieră.

Membru al Societății Române de Chirurgie, al Societății Române de Chirurgie Toracică, al Asociației Române de Chirurgie Endoscopică și al Societății Europene de Chirurgie Toracică (ESTS), dr. Bogdan Tănase are numeroase participări la congrese și conferințe din țară și din străinătate și articole medicale publicate în reviste de specialitate.

Este prieten și colaborează cu foarte mulți dintre medicii SJU Buzău și se simte foarte atașat de pacienții buzoieni și de toți pacienții în general, care îl caută cu încredere atunci când au probleme oncologice. În ultimul an spune însă că s-a simțit uneori „neputincios”, în contextul în care pandemia a obligat unitatea medicală să-și reducă activitatea.

 

Dr. Bogdan Tănase a fost cel care în noiembrie 2015, în calitate de președinte al Alianței Medicilor din România, organizație profesională din care fac parte medici din toate specialitățile, a avertizat public autoritățile de la vremea respectivă, care susțineau că „avem de toate”, că victimele de la Clubul Colectiv nu pot fi tratate în România. În numele medicilor care au făcut tot ce-au știut și au putut „cu mâinile goale”, el a transmis protestul „public față de liderii politici informali și formali care au creat confuzie”, subliniind că „noi, ca stat, nu avem condiții pentru a trata pacienții mari arși și nu am avut niciodată”, lucru confirmat ulterior de ceea tragediile care au urmat incendiului.

De altfel, în ultimii ani, dr. Tănase a fost unul dintre puținii medici din România care au vorbit adesea, public, despre problemele și lipsurile din sistem, punând „degetul pe rană” și indicând cu mare acuratețe problemele care ar trebui rezolvate și lipsurile care ar trebui corectate.